Fondată în baza unui model european, Piața Agricolă Angro Revenco din Chișinău a devenit în ultimii 20 de ani un punct de referință pentru micii fermieri, distribuitori și clienții din HoReCa. Am discutat cu Viorel Revenco, fondatorul pieței, despre începuturi, provocări și perspectivele de dezvoltare ale pieței.
De unde a venit ideea fondării unei piețe agricole? Când a fost fondată piața?
Ideea de fondare a unei piețe agricole la Chișinău a apărut în 2003, iar în anul 2004 am lansat deja piața. Până atunci, compania noastră se ocupa cu import, export și comerț de mere și cartofi între Polonia și țările CSI. În Chișinău, în acei ani condițiile pe piețele deschise erau foarte modeste, cu infrastructură slabă. Observând cum funcționează piețele similare din Polonia, inclusiv piața Bronisze de lângă Varșovia, am decis să creăm la Chișinău o piață modernă. Aveam teren disponibil în acea zonă și am construit imediat totul la un nivel calitativ înalt: asfalt, infrastructură și condiții bune pentru comercianți și cumpărători.
Cum s-a dezvoltat piața în acești ani?
Piața s-a extins de la 1,17 la 4,08 hectare în prezent. La început, era mai simplu să lucrăm iarna, iar vara era mai greu, pentru că mulți comercianți mici veneau doar în sezonul rece. Pe parcurs, piața a crescut și a devenit un punct de referință pentru micii fermieri și distribuitori. Astăzi, piața funcționează nu doar ca loc de comerț, dar și ca hub logistic, unde se fac livrări către magazine, școli, cafenele sau cantine. Distribuția se face oficial, pe factură, în volume de tip palet mix.
Cum afectează dezvoltarea comerțului modern piețele agricole?
Evident, comerțul modern prin rețelele de retail câștigă acum teren. Tinerii nu mai sunt interesați să se implice în producția și comerțul cu fructe și legume, pentru că li se pare o industrie grea și neatractivă. În piață lucrează în special fermieri mici, de până la 10 hectare. În plus, supermarketurile pot importa produse la prețuri mai mici decât oferă producătorii locali. De exemplu, castraveții de seră moldovenești costă 20–22 lei, în timp ce rețelele pot aduce castraveți importați la 14 lei.
Cine sunt comercianții de la piață? Ce servicii le oferiți?
Majoritatea comercianților din piață sunt importatori și distribuitori locali. Ei aprovizionează comerțul tradițional, dar și HoReCa. Le oferim spații de vânzare, locuri de parcare pentru 24 de ore, acces la infrastructură, precum și servicii logistice. Dezvoltăm proiecte de camere frigorifice moderne, cu birouri incluse, pentru a asigura păstrarea și trasabilitatea produselor.
Care este ponderea produselor locale și celor de import la piața Revenco?
Depinde de sezon. Vara și toamna predomină producția locală, iar iarna proporția de import este mult mai mare.
Cum vă asigurați de calitatea și siguranța produselor comercializate în piață?
Acordăm o atenție sporită standardelor de calitate. Solicităm certificate fitosanitare și de calitate, verificăm periodic loturile de marfă, iar produsele trebuie să fie prezentate obligatoriu pe paleți și să fie intacte. Regulile sunt clare și respectate de comercianți.
S-a schimbat comportamentul cumpărătorilor în ultimii ani? Cum?
Da, foarte mult. Familiile sunt mai mici, iar oamenii preferă să cumpere volume reduse din magazinele de lângă casă, chiar dacă plătesc mai scump. Puterea de cumpărare a scăzut, iar fructele de sezon, precum strugurii sau piersicile, nu mai sunt produse care să fie consumate zilnic, ci aproape o categorie „de lux”. Totuși, familiile mari continuă să vină la piață, pentru că aici pot lua cantități mai mari la preț mai bun.
Cum poate ajunge un producător să vândă în piață? Ce reguli trebuie să respecte?
Este simplu: are nevoie de certificat de calitate. Dacă nu are cântare proprii, îi punem la dispoziție cântarele pieței. Taxa de intrare depinde de dimensiunea transportului și include loc de parcare pentru 24 de ore.
Este sectorul HoReCa un client fidel al pieței? Pentru ce categorii de produse?
Da, HoReCa se aprovizionează constant de la piață cu toată toata gama de produse. Este unul dintre cei mai importanți clienți ai operatorilor nostrii. În general, ei cumpără la palet, în sortiment, ceea ce înseamnă comenzi structurate și facturate.
Care sunt perspectivele de dezvoltare ale pieței în contextul expansiunii rețelelor de supermarket?
Vedem viitorul în investiții în calitate și în infrastructură. Este nevoie de camere frigorifice, de servicii logistice structurate și de colaborare între producători. Problema nu este doar concurența cu retailul, ci și faptul că fermierii locali nu colaborează între ei, nu își unifică volumele și nu pot asigura livrări constante. Piața noastră va continua să creeze condiții moderne, dar succesul depinde și de implicarea producătorilor.
