Republica Moldova își acoperă astăzi doar aproximativ 60% din necesarul intern de lapte, ceea ce demonstrează clar că există loc pentru dezvoltare. Potențialul există atât prin creșterea producției interne, cât și prin dezvoltarea de produse cu valoare adăugată, cum ar fi brânzeturile maturate sau produsele premium pentru export.
„Moldova are o tradiție în creșterea bovinelor, însă potențialul real al sectorului este mult peste ceea ce produce țara în prezent. Astăzi, productivitatea medie la nivel național este de aproximativ 5.048 kg de lapte pe cap de vacă anual. Prin comparație, în Israel, încă din 2014, media era de 12.000 kg. Această diferență arată cât spațiu de creștere are încă sectorul nostru. Avem deja exemple de ferme moderne, dotate la nivel european, dar realitatea din teren arată că pe lângă aceste investiții, mai există încă ferme care funcționează în condiții rudimentare, fără infrastructură tehnologică minimă”, spune Valentin Roșca, șef al direcției politici în sectorul zootehnic din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).
Datele statistice arată însă și o evoluție pozitivă. Dacă în 2020 numărul de ferme era redus, iar o bună parte din ele nu erau autorizate, astăzi numărul lor a crescut la 869. Efectivul de bovine din gospodăriile casnice este în scădere, dar crește în fermele comerciale, ceea ce înseamnă că are loc o profesionalizare lentă a sectorului.
Producția de lapte în fermele autorizate crește an de an. În anul 2024, în fermele din Moldova, a fost produsă o cantitate de 52.000 tone de lapte, iar în anul 2025 această cantitate ar urma să depășească 60.000 tone, conform datelor MAIA.
Cu toate acestea, provocările sunt numeroase. Infrastructura multor ferme este învechită, schimbările climatice afectează producția de furaje, iar costurile de producție cresc mai rapid decât prețul de achiziție al laptelui. În plus, gestionarea dejecțiilor zootehnice în conformitate cu regulile de mediu devine obligatorie și tot mai strictă. Riscurile sanitar-veterinare, precum tuberculoza bovină, lovesc direct fermele, iar lipsa geneticii performante trage sectorul înapoi. Fermierii accentuează constant aceeași problemă: prețul mic la materia primă, care adesea nu acoperă costurile reale.
În același timp însă, balanța comercială rămâne negativă. Moldova importă masiv produse lactate: lapte praf, cașcavaluri, smântână etc, ceea ce demonstrează din nou existența unei piețe interne insuficient acoperite.
„Una dintre cele mai mari probleme rămâne lipsa unei organizări eficiente în sector. Fermierii mici și medii negociază individual cu procesatorii și, în lipsa cooperării, nu pot obține un preț corect pentru lapte. De aceea, viitorul program strategic al agriculturii va susține explicit asocierea și cooperarea fermierilor”, subliniază Valentin Roșca.
Un pilon-cheie pentru dezvoltarea sectorului va fi, fără îndoială, ameliorarea genetică. În lipsa unei organizații de ameliorare recunoscute, fermierii nu pot progresa rapid. Ministerul este în proces de validare a primelor organizații de ameliorare, care vor gestiona registrul genealogic al bovinelor – o condiție obligatorie pentru viitoarele plăți per cap de animal sau per kilogram de lapte.
Sprijinul guvernamental pentru sector este în creștere. Fermierii vor avea acces la plăți directe pe kilogram de lapte, pe kilogram de carne, investiții pentru modernizarea fermelor și finanțare pentru procesare, depozitare sau cooperative. Vor fi încurajați fermierii de familie, tinerii fermieri și investițiile în tehnologii moderne. În paralel, proiecte precum „AGGRI”, finanțat de Banca Mondială, oferă granturi nerambursabile de până la 50% pentru dezvoltarea fermelor.
