Un studiu recent privind implementarea Responsabilității Extinse a Producătorului (REP) în Republica Moldova arată că, deși mecanismul este deja aplicat de majoritatea companiilor, acesta este perceput în principal ca o obligație administrativă, nu ca un instrument strategic pentru business sau sustenabilitate.
Raportul, realizat de CBS-AXA cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD, relevă că producătorii și importatorii s-au conformat rapid cerințelor REP, în special după blocajele apărute la vamă odată cu introducerea obligativității. Pentru multe companii, aderarea la un sistem colectiv a fost mai degrabă o soluție practică pentru a evita întreruperile în activitate.
În prezent, majoritatea companiilor consideră că și-au îndeplinit obligațiile: au contracte cu sisteme colective, achită contribuțiile și transmit raportările necesare. În consecință, REP nu mai este o prioritate pe agenda managerială, accentul fiind pus pe creșterea vânzărilor și dezvoltarea afacerii.
Pentru mulți antreprenori, mecanismul este asociat direct cu costuri suplimentare și consum de resurse interne, fără beneficii economice imediate. Această percepție este mai pronunțată în rândul producătorilor și importatorilor mici, care au o capacitate mai redusă de a absorbi cheltuieli noi.
Unul dintre principalele semnale de alarmă evidențiate de studiu este nivelul scăzut de încredere în sistemele colective. Companiile spun că nu au suficientă vizibilitate asupra modului în care sunt gestionate deșeurile și asupra impactului real al contribuțiilor plătite.
Costuri, birocrație și neclarități legislative
Studiul evidențiază mai multe dificultăți operaționale:
- raportări complexe, în special pentru companiile mici;
- percepții de „dublă taxare” pentru anumite categorii de produse;
- neclarități legislative și interpretări diferite între instituții;
- dependență ridicată de sistemele colective pentru conformare.
În același timp, lipsa infrastructurii de colectare și reciclare rămâne o problemă majoră, ceea ce face ca obligațiile legale să fie dificil de aplicat în practică.
Deși mediul de afaceri este sceptic în privința eficienței actuale, studiul arată că există deschidere pentru integrarea principiilor economiei circulare, în special în rândul companiilor orientate spre export.
În teorie, REP ar putea stimula reducerea ambalajelor, utilizarea materialelor reciclabile și optimizarea costurilor pe termen lung. În practică însă, mecanismul rămâne centrat pe atingerea unor ținte minime de colectare, fără a genera încă schimbări semnificative în comportamentul companiilor sau al consumatorilor.
Pentru mai multe detalii accesați studiul:
