Sezonul de căpșuni din acest an a început mai devreme, dar factorii disruptivi climatici au afectat aproximativ 20% din soiurile de vară, conform estimărilor asociației Pomușoarele Moldovei, comunicate revistei noastre.
Cea mai puternică influență negativă asupra culturilor de căpșuni a avut-o perioada de îngheț din aprilie a.c., iar ulterior, ploile de la finalul lunii mai și început de iunie au afectat recoltarea, cât și calitatea fructelor. De aici au venit pierderi pentru producători – atât cantitative, cât și calitative – deoarece ploile fac ca fructele să fie mai puțin gustoase (dacă ne referim la căpșunile crescute pe teren deschis).
„Am avut anumite sectoare din suprafața cultivată cu căpșuni în care pierderile cauzate de îngheț au ajuns la 50%. Per ansamblu, consider că a fost un sezon mediu, din punct de vedere cantitativ și calitativ”, afirmă Eduard Țîgulea, administratorul Prodfruct Nectar. Producătorul a avut în acest an o suprafață totală de 8,5 hectare cultivată cu căpșuni, dintre care 3,5 ha de teren protejat (în solar). Productivitatea a fost de 10-12 tone/ha la teren deschis și de 20 de tone/ha în solar.
Eduard Țîgulea mai spune că a încercat să planteze și soiuri noi în acest an, însă după finalizarea sezonului a ajuns la concluzia că este mai bine să rămână la soiurile vechi, cu care lucrează de 5 ani.
În cazul producătorului Codes Agro, înghețul a afectat parțial doar soiul cherry de căpșuni. “Calitatea căpșunilor a fost bună, în general, însă productivitatea a scăzut din cauza factorilor climatici potrivnici”, afirmă Petru Colța, acționar la Codes Agro.
Consumul de căpșuni a crescut de 7 ori în ultimii 10 ani
În ultimii 10 ani, consumul de căpșuni per capita a crescut de 7 ori, conform statisticilor oficiale citate de Aneta Ganenco, directoare executivă a Asociației „Pomușoarele Moldovei”. Ea afirmă că există pe piață o nevoie de investiții în soiuri noi, din Olanda, Polonia sau Italia, iar dezvoltarea culturilor în această direcție, cât și retehnologizarea, ar putea juca un rol important în creșterea consumului local.
Conform estimărilor asociației, circa 30% din producția de căpșuni din Republica Moldova se exportă sau intră în procesare (fiind transformate în dulceață, gem sau sucuri).
Importurile din Grecia, o provocare pentru producători
Cât despre importuri, acestea există în principal la soiurile timpurii. În 2026, importurile din Grecia au fost o adevărată provocare pentru producătorii locali. “Anul acesta am încercat să intrăm în mai multe rețele de magazine, dar nu am reușit din cauză că prețul pe care l-am dat nu a fost competitiv. Căpșunile importate din Grecia s-au vândut în retailul local la un preț mai bun decât cel pe care l-am oferit noi”, spune Petru Colța (Codes Agro). Producătorul a ales să mizeze puternic pe exporturi și în 2026, astfel că 50% din producția sezonului încheiat în iunie a fost livrată în România.
La rândul său, Eduard Țîgulea (Prodfruct Nectar) afirmă că a resimțit și el concurența căpșunilor produse în Grecia, în comerțul modern. Cele mai mari volume livrate de compania sa au vizat comerțul tradițional din Republica Moldova. “Anul acesta, cererea de pe piața locală a fost suficient de mare și am livrat doar aici, nu am mai mers la export”. În trecut, producătorul a colaborat cu Lidl România, cel mai mare lanț de magazine de pe piața vecină – după valoarea vânzărilor.
“Concurența importurilor este un lucru sănătos, deoarece obligă producătorii locali să-și crească eficiența și să fie mai buni folosindu-se de tehnologii mai avansate”, subliniază Aneta Ganenco.
