Pentru o industrie bazată pe prospețime, atractivitatea produselor la raft, eficiență și rapiditate în livrarea mărfurilor, risipa alimentară rămâne o provocare complexă, rareori adusă în prim-planul dezbaterilor. În Republica Moldova, Banca de Alimente – singura structură de profil din țară și membră a Federației Europene a Băncilor de Alimente – propune o schimbare de perspectivă: transformarea surplusului în valoare socială. Oleg Paraschiv, Președintele acestei organizații non-profit, explică în interviul acordat publicație noastre ce înseamnă noile facilități fiscale aduse de legislația națională pentru retaileri și producători, cum funcționează lanțul de trasabilitate și siguranță alimentară, dar și de ce deschiderea către dialog rămâne primul pas în combaterea risipei din sectorul alimentar.
Pentru început, vă rog să ne explicați, pe scurt, ce este “Banca de Alimente” și când a fost lansată în Republica Moldova.
În 2021, în Moldova a fost lansată prima Bancă de Alimente, o organizație non-profit cu rolul de a recupera produsele alimentare din circuitul agro-alimentar și de a le redistribui în servicii sociale care asistă oamenii afectați de lipsa hranei zilnice. În martie 2022, aceasta a devenit membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente, o structură din care fac parte în prezent aproximativ 480 de Bănci active în 28 de țări. Pentru moment, suntem unica bancă de alimente din Moldova.
Un aspect fundamental este că noi nu oferim produsele recuperate direct persoanelor fizice. Partenerii și clienții noștri sunt exclusiv serviciile și structurile sociale. Avem peste 100 de organizații partenere: cantine de ajutor social, centre de plasament pentru copii, pentru adulți cu diverse grade de dizabilitate, aziluri pentru bătrâni. Acești parteneri știu cel mai bine nevoile oamenilor și transformă produsele în prânzuri calde.
Concret, care sunt avantajele fiscale pentru agenții economici (retaileri, producători alimentari, etc) care aleg să transfere surplusul de alimente sau o potențială risipă către Banca de Alimente?
Colaborarea cu agenții economici a fost mult facilitată odată cu apariția Legii nr. 299 din 2022, actualizate recent în urma interpelărilor noastre la Serviciul Fiscal de Stat și Ministerul Finanțelor. Anterior acestei schimbări legislative, colaboram în baza legii donației și a filantropiei, unde deducerea era infimă (5 la mie din venitul impozabil). Noua lege a adus claritate și stimulente fiscale reale:
- Deducerea TVA-ului: Agentul economic își poate deduce TVA-ul pentru produsele transferate către Banca de Alimente.
- Impozitul pe venit: Nu se plătește impozit pe venit pe valoarea produselor donate, încadrate în rata de perisabilitate pe care fiecare agent economic și-o stabilește singur la începutul anului printr-un act intern.
Aceste facilități răspund direct întrebării fiecărui om de afaceri: „Eu ce câștig din asta?”. Chiar dacă donația reprezintă oricum o pierdere pentru companie (deoarece produsul nu s-a vândut), legea oferă aceste scutiri pentru a încuraja circuitul umanitar și a evita trimiterea alimentelor la gunoi.
Mai exact, ce produse preluați de la retaileri, producători și alte firme care donează către Banca de Alimente?
Putem prelua orice tip de produs alimentar, în orice cantitate, atât timp cât acesta se află în termenul de valabilitate și este sigur pentru consum. Produsele foarte perisabile (lactate, iaurturi, brânzeturi, mezeluri) care au un termen de garanție de încă 3-4 zile, echipa noastră le repartizează imediat către serviciile sociale potrivite, având o cartografiere clară a profilului beneficiarilor (de exemplu, fructe moi sau piureuri potrivite pentru copii mici sau bătrâni).
Cum vă asigurați că produsul este sigur pentru consum în momentul în care ajunge la beneficiar?
Din punct de vedere logistic și sanitar, operăm cu un sistem strict de trasabilitate. Ținem evidența electronică a fiecărui produs care intră în bancă: știm exact ce cantitate a intrat, valoarea ei, către ce serviciu social a mers și în ce perioadă.
De câteva săptămâni am finalizat elaborarea unui ghid privind siguranța alimentară (ghid de autocontrol) aliniat la legislația națională. Acesta stabilește reguli clare pentru noi și pentru serviciile sociale, asigurându-ne că produsele nu sunt niciodată compromise în detrimentul sănătății beneficiarilor.
Care sunt principalele rezultate obținute de Banca pentru Alimente până în prezent și cum a evoluat volumul de hrană salvat de la risipă?
De la înregistrarea noastră ca structură separată, în 2021, și până în prezent, am recuperat în jur de 583 de tone de produse, transformate în peste 1,16 milioane de porții de mâncare (calculat estimativ: 1 kg de produse recuperate = 2 porții de mâncare). Am colaborat și colaborăm cu 105 companii donatoare, iar beneficiarii sunt în număr de 108 servicii sociale asistate.
Banca de Alimente Moldova colaborează cu rețeaua de hypermarketuri Kaufland încă de la înființare (2021).
Avem pe site-ul nostru un „calculator de impact” unde se pot vedea cifrele exacte, actualizate în timp real.
Unul dintre cei mai fideli parteneri ai noștri încă din prima zi este rețeaua de retail Kaufland, de la care recuperăm zilnic produse de brutărie sau articole cu ambalaje deteriorate care fac obiectul legii menționate mai sus. Cu alte rețele, printre care se numără și Linella, colaborăm ocazional, atunci când apar cantități mai mari de surplus – de exemplu, paleți de unt sau cantități punctuale de fructe.
Unde este nevoia cea mai acută de a interveni pentru reducerea risipei alimentare?
Nevoia este uriașă peste tot, dar cel mai mare potențial economic (de unde recuperăm produsele) este în Chișinău – vorbim de importatori, fabrici de mezeluri, lanțuri de retail. De cealaltă parte, nevoia cea mai mare de asistență se află în mediul rural, unde autoritățile locale au bugete foarte mici și se luptă adesea să aleagă între a repara un pod, un gard la școală sau a susține o cantină socială care costă 20.000 de euro pe an.
Aș vrea să mai subliniez că, pe lângă componenta economică și socială, risipa alimentară este o problemă majoră de mediu. Conform datelor internaționale (FAO și Eurostat), risipa de alimente generează între 8% și 10% din amprenta globală de carbon. O tonă de produse recuperate evită eliminarea a 2,6 tone de emisii de CO2 și reduce presiunea asupra gropilor de gunoi (care emană metan, un gaz cu efect de seră de zeci de ori mai potent decât dioxidul de carbon pe termen scurt), conform estimărilor utilizate de The Global FoodBanking Network.
Ce provocări aveți în atragerea marilor rețele de magazine, a producătorilor și a altor companii din lanțul de distribuție a alimentelor?
Primul lucru pe care îl auzim când abordăm un agent economic este că „ei nu fac risipă, nu aruncă nimic și nu au pierderi”. Mai mult, le este dificil să discute deschis despre acest subiect, și evită să participe la un eveniment sau panel de discuții despre risipa alimentară. În opinia mea, lucrurile sunt negate din două perspective:
Lipsa de asumare: Probabil nu am ajuns încă la etapa în care să tratăm subiectul cu mai multă responsabilitate. Când spui că ai un produs care, din varii motive, nu se vinde, înseamnă că ai un lanț logistic imperfect.
Realitatea logistică: Pe de altă parte, nu există lanțuri logistice perfecte. De fiecare dată le spun tuturor: eu însumi, deși vorbesc zilnic despre risipa alimentară, mai arunc produse acasă după ce gătim. Dacă noi, în doi-trei oameni, nu reușim să gestionăm totul perfect, cu atât mai complicat este pentru o structură mare (producție, depozitare, stocare, import, retail sau HoReCa).
Peste tot există risipă – companiile trebuie doar să aibă deschiderea de a discuta despre ce ar putea face pentru reducerea ei. Din perspectiva noastră, risipa este, de fapt, o pierdere economică. Noi nu venim ca niște experți care dau sfaturi, ci intervenim atunci când produsul nu mai poate fi vândut, dar este încă bun și sigur pentru consum. Transformăm acel surplus sau potențială risipă într-o valoare socială, recuperând munca, banii, resursele umane, pământul și îngrășămintele investite, care altfel s-ar reduce la o simplă pierdere.
Ce proiecte aveți în lucru în acest moment, pentru a dezvolta și mai mult Banca de Alimente?
Lucrăm la o platformă digitală prin care agenții economici (inclusiv cei din regiuni precum Briceni sau Cahul) își pot plasa produsele disponibile, iar noi facem potrivirea direct cu serviciul social din proximitate, optimizând costurile logistice.
