Produsul autohton ajuns la raft spune o întreagă poveste, despre un efort colosal, investiții mari, locuri de muncă noi create, familii rămase să muncească acasă. Am discutat cu Doina Nistor, Viceprim-ministră și Ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, despre provocările cu care se confruntă producătorii autohtoni, programele de sprijin implementate de minister, accesul la piețele de export și la retailul local, precum și despre investițiile în digitalizare, energie verde și dezvoltarea brandurilor moldovenești.
Cum a evoluat competitivitatea produselor moldovenești, atât pe piața locală, cât și la export, în ultimii ani?
Produsele moldovenești s-au remarcat întotdeauna prin calitate. Fiind o țară mică, cu capacități de producție mai nișate, este esențial să ne concentrăm pe calitate și să avem un consumator care o apreciază. În ultimii ani, acest progres s-a reflectat clar: exporturile către piața UE s-au dublat, iar piețele de desfacere s-au diversificat față de cele tradiționale. Toate acestea reprezintă indicatori importanți ai calității și competitivității produselor moldovenești.
Competitivitatea este influențată atât de calitate, cât și de brand și poziționare. Vreau să menționez cu mândrie că avem foarte multe branduri bine poziționate sau repoziționate, atât pe piața locală, cât și pe piețele regionale și în Uniunea Europeană. În domeniul vitivinicol, dispunem de un brand de țară puternic și de mărci comerciale recunoscute, orientate către consumatorii care apreciază calitatea.
Nu pot să nu remarc și sectorul de confecții, unde activează peste 100 de designeri și branduri autohtone. Aceștia s-au afirmat nu doar pe piața locală, ci și la export, începând cu România, iar mulți dintre ei au reușit să acceseze piețe internaționale prin comerțul online. Un exemplu notabil este Julia Allert, care livrează în întreaga lume.
La fel, fructele moldovenești se bucură de succes pe piața internațională, confirmând trendul ascendent al produsului moldovenesc: orientarea spre calitate, investițiile în mărci comerciale și construirea unor branduri cu reputație solidă.
Ce a făcut Ministerul Economiei ca să ajute aceste companii să fie competitive și prezente pe piață?
Moldova este o țară producătoare de bunuri cu valoare adăugată înaltă – aceasta este viziunea noastră. Avem programe de sprijin consistente pentru producătorii autohtoni care doresc să își dezvolte produsele proprii. Cele mai importante sunt implementate prin intermediul Organizației de Dezvoltare a Antreprenoriatului (ODA), aliatul numărul unu al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Venim cu programe de suport pentru implementarea standardelor de calitate și trasabilitate, programe de sprijin pentru retehnologizare și investiții în noi tehnologii și echipamente, în modernizare. Este calea prin care companiile pot deveni mai productive și mai eficiente. Finanțăm și dezvoltarea brandurilor comerciale, oferim suport pentru ca IMM-urile să acceseze piețele de export. Ne dorim un număr cât mai mare de întreprinderi exportatoare, piața Moldovei fiind relativ mică.
În ultimii 5 ani, prin ODA au fost mobilizate 12 miliarde de lei pentru investiții în IMM-uri, acestea fiind coloana vertebrală a economiei autohtone. Avem în țară peste 62 de mii de IMM-uri, aproape 80-90% din companiile din Republica Moldova încadrându-se în această categorie.
Pentru a încuraja întreprinderile aflate la început de cale, au fost implementate un șir de programe de granturi de asistență financiară nerambursabilă. Au primit suport, în special, întreprinderile fondate de tineri, de femei antreprenoare, dar și întreprinderile din zona rurală, care dezvoltă turismul sau produse de autor. Recent, am vizitat o fabrică de cașcavaluri produse artizanal în raionul Taraclia. Este o afacere de familie care a fost sprijinită la fiecare etapă de dezvoltare: a început de la câteva văcuțe, iar acum deține peste 50 de capete și produce un cașcaval medaliat în Franța.
Ceea ce ne bucură în traiectoria acestui exemplu este că, pe de o parte, a beneficiat de suport prin programele ODA pentru a se dezvolta, a investi în noi tehnologii, a crește și a achiziționa tehnică agricolă pentru automatizarea prelucrării pământului, iar pe de altă parte, s-a dezvoltat prin participarea la târguri locale. În curând, va fi listată în rețelele comerciale din Republica Moldova, cu perspectiva de a începe exporturi în România. Acest tip de exemple dorim să fie replicate.
Prin programele ODA au primit suport direct, în ultimii 4 ani, peste 5.000 de antreprenori. Vorbim despre diverse programe – de la granturi și instruire, la finanțare prin credite preferențiale, fonduri de garantare pentru antreprenori care nu dispun de gaj, credite la dobânzi reduse pentru investiții prin Programul 373. Urmează lansarea unor noi programe de suport, pentru că bugetul ODA s-a majorat constant datorită finanțării mai mari din bugetul public al Republicii Moldova, dar și cu sprijinul partenerilor Uniunii Europene.
Care sunt principalele domenii în care au investit antreprenorii beneficiari de suport din partea statului?
Antreprenorii investesc prioritar în noi echipamente și tehnologii, iar Programul de retehnologizare este unul dintre cele mai populare. Este esențial să creștem productivitatea, iar pentru aceasta trebuie implementate tehnologii moderne, automatizări și soluții de eficientizare care să aducă performanță.
Pe locul al doilea se află investițiile în eficiență energetică: panouri fotovoltaice și alte surse de energie alternativă, cu scopul reducerii costurilor de producție. Avem și un program de sprijin instituit de urgență împreună cu Uniunea Europeană pentru a ajuta antreprenorii să depășească criza energetică. Prin acesta, au fost deja achitate compensații pentru facturile de energie electrică în valoare de peste 81 de milioane de lei, acordate la mai mult de 700 de antreprenori. Programul va continua până la finele anului 2025, costul energiei electrice fiind un element-cheie al competitivității.
Am observat cu surprindere apetitul tot mai mare al antreprenorilor pentru digitalizare și automatizare, iar aceste programe câștigă popularitate. Se investește și în domeniul agricol – de la cântare automatizate și sisteme de trasabilitate, la digitalizarea depozitelor și integrarea acestora cu website-uri sau platforme de comerț online. Cred că în acest segment vom vedea o tendință crescândă a investițiilor.
Dacă privim după domenii de activitate, în top se află afacerile agricole, procesarea, afacerile mici de familie și de comunitate: brutării, restaurante locale, întreprinderi care oferă servicii sociale, cabinete medicale, grădinițe și creșe private, precum și companii care prestează servicii educaționale.
Câți tineri sunt interesați să lanseze o afacere în Moldova?
În cadrul vizitelor în raioane am discutat cu foarte mulți antreprenori tineri, care doresc să își lanseze sau să își extindă afacerile. Am întâlnit și tineri care s-au reîntors în companiile părinților, devenind astfel antreprenori de a doua generație. Împreună cu părinții, aceștia dezvoltă afacerile familiale, aducând noi abordări, tehnologii și strategii de poziționare pe piață. Sunt mai ambițioși și văd noi perspective pentru creșterea afacerilor de familie.
Prin ODA, avem mecanisme de sprijin dedicate acestor tineri, iar eu cred că ei vor da un nou avânt dezvoltării economice a Republicii Moldova în următorii ani.
Ce probleme întâmpină astăzi producătorii autohtoni și ce măsuri poate lua statul pentru a-i ajuta?
Costul resurselor financiare este o problemă majoră pentru antreprenori. Statul compensează în prezent rata dobânzii la credite prin Programul 373 implementat de ODA. În total, prin acest program au fost mobilizați 5 miliarde de lei în economia națională, prin care companiile au făcut investiții capitale în întreprinderile proprii, dar și în fondul de garantare pentru antreprenorii care nu au gaj. Prin intermediul Programului 373 au fost sprijinite 14% din toate creditele oferite IMM-urilor de băncile din Republica Moldova.
Am lansat recent un produs nou – FACEM Impact. Este vorba despre credite investiționale pe termen lung, oferite prin ODA și băncile comerciale, cu finanțare din partea Guvernului Germaniei, cu o rată a dobânzii de aproximativ 4% în lei moldovenești. Prin aceste măsuri, încercăm să rezolvăm trei probleme ale antreprenorului: accesul la resurse financiare pentru investiții, costul accesibil al acestora și problema gajului.
Vedem o creștere a investițiilor pentru că statul a venit cu mai multe măsuri în ultimii ani, inclusiv de politică fiscală. A fost introdusă taxa 0% la profit pentru profitul reinvestit, ceea ce a stimulat investițiile. A fost înregistrată o creștere cu 14% în 2024, iar anul acesta investițiile capitale ale companiilor din Republica Moldova continuă să crească.
A doua provocare pentru companiile autohtone este forța de muncă.
Statul a venit cu mai multe programe de sprijin în acest sens. Un exemplu recent, lansat la inițiativa președintei Maia Sandu, vizează tinerii la primul lor loc de muncă. Programul le oferă un supliment de 3.000 de lei lunar timp de 12 luni și se adresează celor care se angajează pentru prima dată în șapte industrii principale: construcții, inginerie, textile, agroalimentar, industrie creativă, farmaceutică și electronică.
Pentru anul 2025, bugetul prevede sprijin pentru 4.000 de tineri. Ideea este că, dacă statul a investit în educația acestor tineri, dorim ca ei să se regăsească în industrie. Beneficiul pentru companii este major: tinerii vin cu noi abilități, înțeleg tendințele în digitalizare și automatizare și aduc un influx de cunoștințe și energie în cadrul organizațiilor.
O altă problemă pe care companiile o identifică este accesul la piețele de export.
În Republica Moldova sunt în jur de 2.500 de companii exportatoare, însă raportat la numărul total de companii din țară, aceasta este o cifră prea mică. Trebuie să încurajăm cât mai multe companii să iasă la export. Lipsa experienței de export, necunoașterea modului de a identifica partenerii comerciali, dificultățile de a targeta piețele și lipsa resurselor pentru a participa la evenimente specializate reprezintă provocări majore pentru companiile locale.
În acest sens, am lansat Bridge Export, un nou program de sprijin al exportului prin intermediul Agenției de Investiții. Programul are un buget de 20 milioane de lei, iar în următorii ani vor fi alocate fonduri suplimentare pentru ca, împreună cu asociațiile de business, companiile să ajungă pe piețele țintă și să își găsească noi parteneri de afaceri.
Un exemplu potrivit este compania Motiko, care produce deserturi japoneze – un concept unic în Moldova, cu o rețetă și o tehnologie dezvoltată de ingineri agroalimentari din Republica Moldova. În dezvoltarea sa, compania s-a confruntat cu numeroase provocări și, la un moment dat, era aproape de închidere din cauza imposibilității de a accesa piețele de export. Proprietarul a decis să participe la o expoziție specializată în Germania. Investiția a fost mare, însă participarea la această expoziție i-a adus primii clienți internaționali, salvând compania de la închidere și asigurându-i o nouă etapă de dezvoltare.
Cât de dificil este pentru producătorii autohtoni să acceseze retailul moldovenesc?
Este o provocare legată de cantitate, consistență și previzibilitate pentru producătorii noștri, deoarece produc cantități mici și uneori sporadic, ceea ce nu convine întotdeauna rețelelor comerciale.
Avem totuși și cazuri de succes. Discutăm cu rețelele comerciale și vedem că acestea doresc să listeze mai mulți producători autohtoni. De aceea, intensificăm dialogul între rețelele comerciale și asociațiile de producători. Rețelele comerciale îmbrățișează tot mai mult practica aprovizionării pe lanțul scurt, o practică bine răspândită în Uniunea Europeană. Aceasta permite accesul unor loturi mici de produse care să se vândă doar în anumite magazine, nu în întregul lanț.
Datorită sprijinului și dialogului intensificat al ministerelor și guvernului, dar și al asociațiilor de business (cum ar fi Camera de Comerț și Industrie, Moldova Fruct și Alianța Antreprenorilor Mici și Mijlocii), tot mai mulți producători locali au succes și reușesc să ajungă pe rafturile magazinelor.
La nivel legislativ, transpunem directivele europene; directiva 633 prevede practici comerciale neloiale pentru a sprijini exact lanțul scurt de aprovizionare și producătorul autohton. În următorii ani, vom continua să lucrăm și la partea legislativă și de reglementare, pentru a consolida aceste relații, astfel încât producătorii autohtoni să poată avea acces pe raftul rețelelor comerciale locale.
Totodată, pentru producătorii autohtoni, în special cei cu produse artizanale, sunt foarte importante festivalurile și evenimentele, unde își pot atrage primii clienți. Evenimente precum Cămara Fest trebuie dezvoltate. Guvernul are inițiativa de a dezvolta piețele agricole și de a consolida accesul producătorilor la acestea.
Sunt necesare mai multe canale de comercializare și instrumente care să ajute producătorii autohtoni să ajungă la consumatori.
Consumatorii sunt sensibili atât la preț, cât și la calitate, de aceea este important ca și produsele importate să respecte standarde înalte de calitate și trasabilitate. În același timp, producătorii locali, care excelează la capitolul calitate, trebuie sprijiniți să evidențieze pe ambalaje caracteristicile ecologice, bio sau artizanale. Astfel, consumatorii preocupați de sănătate și calitate vor putea identifica mai ușor aceste produse și le vor acorda atenție.
Trebuie să sprijinim producătorii noștri să pătrundă pe piețele de export, în special pe cea a Uniunii Europene, unde consumatorii apreciază și sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru calitate.
Un exemplu de succes îl reprezintă astăzi fructele moldovenești. Cifrele arată o creștere constantă a exporturilor către UE în ultimii cinci ani, iar în ultimii trei ani, de la liberalizarea regimului comercial, exportul de cireșe a crescut de 28 de ori. Acest succes se datorează soiurilor, calității superioare, calibrului, respectării standardelor și trasabilității.
Pentru a ne menține pe această traiectorie, este crucial să investim constant în standardele de calitate. Trebuie să ne asigurăm că soiurile de fructe, rasele de animale sau rețetele de produse lactate corespund cerințelor consumatorilor din UE.
Există programe de instruire și consiliere pentru producători, oferite de instituții precum Agenția de Investiții și ODA, care îi ajută să înțeleagă standardele de calitate, trasabilitatea și modalitățile de acces pe piețele de export.
Îi încurajăm pe producători să devină membri ai asociațiilor de profil unde pot primi informații, să formeze clustere, grupuri de producători ceea ce le asigură mai multă putere de negociere cu partenerii de afaceri și facilitează accesul pe noi piețe.
Cum ne poziționăm în ceea ce privește sustenabilitatea și tranziția către energie verde?
La nivel de țară, durabilitatea energetică și investițiile în energia verde reprezintă factori esențiali pentru competitivitate economică.
În Moldova, investițiile în energie solară și eoliană au crescut de opt ori în ultimii doi ani, iar în luna mai 2025 majoritatea energiei consumate de populație a provenit din surse verzi. Companiile locale continuă să investească în energie alternativă pentru a-și micșora facturile și a crește competitivitatea, dar și pentru a răspunde cerințelor de trasabilitate. Aceste investiții vor continua în special în companiile de producere în domeniul de manufactură, stocarea și procesarea producției agricole. Investițiile în acest domeniu vor fi sprijinite în continuare de guvern.
Ce lecții au învățat Ministerul și producătorii din crizele recente – criza energetică, războiul, pandemia?
Trebuie să fim agili, flexibili și să investim constant în productivitate, deoarece aceasta rămâne un factor cheie pentru costuri și eficiență. Este esențial să fim conectați la evoluțiile economiei regionale, europene și globale, deoarece Moldova, fiind o țară mică, este expusă și vulnerabilă la factorii externi.
Crizele ne-au arătat că nu mai putem fi doar o economie bazată pe costuri reduse. Trebuie să ne repoziționăm ca o economie a produsului, bazată pe calitate, inovație, valoare adăugată ridicată și sustenabilitate. Această viziune trebuie adoptată nu doar la nivel guvernamental, ci de fiecare companie în parte, pentru ca acestea să fie competitive, profitabile și să se dezvolte.
Care sunt sectoarele economiei naționale cu cel mai mare potențial de dezvoltare în următorii ani?
Este important să consolidăm sectoarele tradiționale pe care se bazează economia națională și să ne asigurăm că ele devin mai competitive. Este vorba despre industria agroalimentară, unde este necesară dezvoltarea valorii adăugate mai înalte și extinderea sectorului de procesare. O altă prioritate este industria de producere, pentru care există o viziune clară de modernizare a capacităților industriale.
Există și mecanisme de ajutor de stat pentru cinci industrii prioritare: electronica, industria ușoară (inclusiv textile, confecții și mobilă), construcțiile și materialele de construcții, agroprocesarea și industria farmaceutică.
Anumite domenii au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, în special în sectorul serviciilor. Structura economiei s-a orientat tot mai mult spre servicii, care reprezintă acum 47% din economia națională. În acest context, au crescut sectoare precum tehnologiile informaționale, turismul – inclusiv turismul medical, care a crescut de la 50 la 150 de milioane – și serviciile BPO (procese în afaceri), care s-au dublat în ultimii ani. De asemenea, industriile creative au început să se contureze.
Investim și în infrastructura de afaceri pentru a sprijini dezvoltarea acestor sectoare, prin extinderea rețelei de parcuri industriale. Obiectivul este dezvoltarea a 8 parcuri industriale noi, care vor oferi companiilor acces la infrastructură economică, terenuri pentru fabrici și utilități – apă, canalizare și energie electrică – în regiuni care necesită dezvoltare economică, precum Ocnița, Glodeni, Sângerei, Leova sau Comrat.
Paralel, punem accent pe economia inteligentă, cercetare, dezvoltare, inovații și tehnologii noi. Am lansat Moldova HiTech Park, care împreună cu Agrotek Park vor ajuta la integrarea cercetării și tehnologiei în economia națională și la valorificarea potențialului nostru intelectual. În total, vom avea 20 de parcuri.
Prin Planul de Creștere al Republicii Moldova, finanțat de Uniunea Europeană cu 1,9 miliarde de euro, ne așteptăm la o creștere economică, iar până în 2028 estimăm o majorare a PIB-ului până la 4,6%, cu condiția absorbției eficiente a acestor resurse. O parte importantă va fi investită în dezvoltarea infrastructurii logistice, de transport și educaționale, consolidând astfel baza pentru creșterea economică.
Odată cu aderarea la UE nu există riscul să fim invadați de produse străine pe piață și să nu mai fie loc pentru produs autohton?
Parcursul european și accesul la piața UE sunt procese foarte importante pentru companiile moldovenești. În prezent, 67% din produsele autohtone sunt exportate pe piața europeană. Este o piață previzibilă, stabilă și exigentă din punct de vedere al calității, iar companiile moldovenești afirmă că integrarea în piața Uniunii Europene înseamnă dezvoltare, creștere economică, noi locuri de muncă, companii mai profitabile și acces la o piață mult mai mare.
Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că accesul la piața Uniunii Europene este reciproc și presupune o liberalizare și din partea Republicii Moldova. Această liberalizare va fi însă una progresivă, oferind producătorilor moldoveni timp suficient pentru a implementa standardele de calitate și competitivitate necesare, astfel încât să fie pregătiți să concureze pe piața europeană.
Pentru consumatorii noștri, acest proces înseamnă o diversitate mai mare a produselor și acces la bunuri de calitate superioară, ceea ce reprezintă un avantaj atât pentru companii, cât și pentru piața locală.
