Sebastian Rennak, Founder la Aletos Advisory, a împărtășit cu participanții la Private Label & Convenience Food Innovation Show, organizat de Modern Buyer, câteva perspective despre ceea ce înseamnă cu adevărat tendința de convenience food pentru retailerii europeni și despre modul în care private label devine principalul instrument de adaptare la această transformare.
„Convenience food este, cu siguranță, cea mai importantă tendință pe care am observat-o în magazine în ultimii ani. Consumatorii caută valoare, dar, pe lângă preț, devin tot mai importanți alți doi factori: economisirea timpului și o viață mai simplă”, a explicat Rennak.
Specialistul a afirmat că în ultimii doi-trei ani, discounterii au fost câștigătorii perioadei inflaționiste. Noua tendință, axată pe simplitate și timp, le permite comercianților să evite luptele directe de preț, bazate exclusiv pe cost, și să creeze o propunere de valoare mai semnificativă.
Un concept precum ready meal, cu produse proaspete, gata de consum sau ready to cook, oferă retailerilor posibilitatea de a crea o nișă competitivă și un USP (propunere unică de vânzare) greu de comparat cu mărcile internaționale. Astfel, presiunea pe preț se reduce.
„De ce convenience food devine atât de important? Dacă ne uităm la ultimele 12 luni, din perspectiva mea de german stabilit în Europa Centrală, în Polonia, vedem că Lidl a început să facă un lucru care se repetă aproape lunar: se situeză sub ALDI la produse-cheie precum cafeaua, uleiul de măsline sau ciocolata – articole care au înregistrat cele mai mari creșteri de preț – pentru a câștiga „titlul” de cel mai ieftin în Germania. Și acest fenomen nu se limitează doar la Germania. Lidl a început să atace și alți retaileri pe preț. Ce înseamnă asta pentru piață? Înseamnă că, în general, posibilitatea de a crește marja brută este sever limitată și va rămâne așa și în viitor.
Dacă am spune că este doar o strategie de discount, ar trebui să facem un pas înapoi și să înțelegem unde se află discounterii astăzi. În trecut, era aproape jenant să mergi într-un magazin de tip discount, pentru că părea că nu ai bani – așa era acum 30-40 de ani. Astăzi însă, discounterii se află într-o cu totul altă poziție. Vorbim despre un fenomen de supermarketizare”, a subliniat Sebastian Rennak.
Potrivit expertului, convenience food se construiește, în prezent, pe patru dimensiuni fundamentale:
- Relevanța – capacitatea de a filtra și oferi ceea ce este cu adevărat util cumpărătorilor.
- Proximitatea și viteza – magazine la parterul blocurilor sau mini-sateliți alimentați din hipermarketuri.
- E-commerce alimentar – accelerat în pandemie, dar încă dificil de rentabilizat.
- Food-to-go – categoria cu marje ridicate, unde retailul concurează cu fast-food-ul și benzinăriile.
„Ceea ce lipsește nu este hiperpersonalizarea, ci filtrarea inteligentă. Cumpărătorii nu mai au timp să răsfoiască cataloage de sute de pagini. În viitor, aplicațiile de fidelizare vor deveni ecosisteme strategice, conectând consumatorii prin comunități locale și oferte hiper-relevante”, a adăugat el.
Un exemplu de hiperlocalizare oferit de Rennak este rețeaua poloneză Żabka, care folosește tehnologia Nanobot. Aceasta ajustează automat ofertele în funcție de temperatură:
- în Cracovia, la -5°C, apar promoții pentru băuturi calde;
- în Varșovia, la +31°C, apar oferte pentru băuturi reci. Totul automat, fără intervenție umană.
„Unele magazine Żabka arată mai mult ca restaurante rapide, cu colțuri de street food și produse gândite pentru consum imediat. Asta înseamnă să oferi convenience food pentru oamenii mereu în mișcare”, a punctat specialistul.
Un alt exemplu oferit a fost din Cehia: la Praga, hipermarketurile mari (de 10.000–20.000 m²) au început să construiască mini-sateliți de proximitate (200–300 m²), alimentați exclusiv din brutăriile, cofetăriile și bucătăriile proprii ale hipermarketului.
Astfel, „nava-mamă” aprovizionează micile magazine satelit cu produse proaspete – o formă excelentă de conveniență.
Private label și direcțiile de dezvoltare
Evoluția discounterilor a trecut de la modelul hard-discount la supermarketizare, multicanal și, în prezent, ecosisteme bazate pe date. Principalele direcții de viitor pentru private label, identificate de Sebastian Rennak, sunt:
- premiumizarea;
- sănătatea (produse fără lactoză, bogate în proteine, nutriție sportivă);
- regionalitatea și etichetele locale;
- food-to-go.
„Economisirea timpului și simplitatea vor deveni și mai valoroase. Relevanța și hiper-localizarea vor fi obligatorii, iar food-to-go va continua să ofere marje mai mari și să evite competiția directă pe preț”, a concluzionat expertul.
