Schimburile comerciale cu Republica Moldova au crescut an de an. Este foarte clar că indiferent de granițele actuale sau apartenența la un bloc comunitar sau nu, apropierea geografică și istorică este de necontestat. În segmentul de fructe și legume proaspete, importurile de articole moldovenești surclasează net exporturile României la est de Prut. Bineînțeles că vorbim de articolele deja consacrate precum merele, prunele, strugurii de masă, dar și de altele noi în ultimele sezoane precum cireșele sau fructele de pădure (denumite pomușoare). Dacă în primul caz este vorba mai ales de o infrastructură de producție și depozitare superioară, în cazul cireșelor și a pomușoarelor poate fi vorba de ferestre de oportunitate, strâns legate de mărimea și calitatea producției românești. În articolul de față ne-am propus să vă prezentăm o analiză la raft, o imagine a prezenței acestora pe rafturile marilor comercianți din România.
Autor: Ionuț Parfente, Consultant Achiziţii IQ ARCONSULT
Înainte de a analiza fiecare grupă de articole, câteva explicații sunt necesare. În primul rând, creșterea din ultimii ani a fost determinată de reorientarea exporturilor moldovenești care erau în trecut majoritare spre Federația Rusă și statele CSI. Uniunea europeană și în primul rând România, dar și destinații neobișnuite precum state arabe sau India au ajuns să incline net balanța exporturilor moldovenești. Aminteam de infrastructura superioară din Republica Moldova. Fără a contesta, există și în România producători de mere și prune cu stardarde ridicate, ale căror produse ar face față cu succes pe orice piață din UE. Însă numărul acestora este mic și nu acoperă întregul necesar de consum. De asemenea, vorbim în special de afaceri individuale și nu de forme asociative. Iar sectorul viticol din Romănia este în mare orientat spre producția de struguri pentru vin, nu de struguri de masă. În cazul cireșelor și a fructelor de pădure, fie este vorba de livezi/plantații tinere și super-intensive, care de asemenea în România nu sunt foarte multe, fie este vorba de oportunițăți sezoniere de export. Mai ales pe capetele de sezon, sau chiar în timpul sezonului, atunci când din cauza condițiilor meteorologice și a producției autohtone insuficiente, se apelează la importuri pentru a acoperi cererea de pe piață.
Mere, se anunță un sezon dificil
Volumul exporturilor de mere din Republica Moldova către România au crescut spectaculos de la 950 tone în 2021 la 23.700 tone în 2024, cu valori depășite deja în 2025 doar cu producția anului 2024. În primele 4 luni ale anului 2025, deja fuseseră livrate 21.000 de tone, iar sezonul nou de producție 2025, care va începe în septembrie/octombrie va aduce cu siguranță volume adiționale.
Principalele sortimente de mere moldovenești întâlnite în România sunt cele roșii precum Idared, Starkrimson sau Braeburn și într-o proporție ceva mai mică Goldenul Delicious (ceva mai multe în ultimele două sezoane). Exporturile s-au derulat fie prin firme românești deținute de cetățeni din Republica Moldova, fie prin distribuitori români, furnizori ai principalelor lanțuri de retail. Dată fiind încă existența procedurilor vamale stufoase și birocratice, importul direct din Republica Moldova al rețelelor de retail existente pe piața românească, nu a fost o practică comună. Mai jos, o situație pe fiecare retailer, rezultată din verificările de la raft, efectuate săptămână de săptămână, în doi ani consecutivi, 2024 și 2025:
- Auchan: Puține mere din Rep. Moldova, prezente pe raft prin distribuitori generali și firme românești deținute de cetățeni moldoveni
- Carrefour/Supeco: De asemenea, puține mere Moldovenești, majoritatea sortimentului este format de mărul românesc, urmat de cel din Polonia sau Italia.
- Lidl: Merele moldovenești au înlocuit merele poloneze, acestea cu prezență mai ales după luna aprilie. Prezența acestora pe raft se face prin intermediul unor companii românești deținute de cetățeni moldoveni.
- Kaufland: Merele moldovenești ajung pe rafturile acestui retailer prin distribuitori, în special Deco Frucht sau Unifrutti.
- Mega Image: puține mere din Moldova, prin firme românești deținute de cetățeni străini.
- Metro Cash&Carry: majoritatea merelor au origine Polonia.
- Penny: Exclusiv prin Agro Torg, companie românească de import controlată de Grup Top Agro din Republica Moldova.
- Profi: După sezonul de România, ponderea cea mai mare vine din Polonia.
- Selgros Cash & Carry: Merele din Moldova la concurență cu cele din Polonia, mai ales prin distribuitori generali precum Karema sau Elem.
Apartiția importurilor are loc, la majoritatea retailerilor, după sezonul România (august/septembrie 2024 – începutul lui 2025). Evident că au existat retaileri cu un sezon românesc mai lung, dar și perioade în care originile au fost intercalate.
După un sfârșit de sezon 2024/2025 dificil, cu prețuri record experimentate de piața românească și o extindere a sortimentului de mere de club, mai scumpe, urmează un sezon interesant, cauzat în special de condițiile meteo dificile din primăvara 2025. Tendința de scădere a producției în urma înghețurilor s-a manifestat neuniform în Europa. În țările din Centrul Europei, Polonia fiind cea care prezintă interes în mod deosebit, estimările sunt pozitive. Țările din sud-estul continentului (inclusiv Ucraina, acolo unde scăderea este de 7,60% sau Serbia, cu -26,70%), vor înregistra scăderi de cantități față de 2024. Inclusiv în Republica Moldova, scăderea de peste 30% a cantităților totale se datorează celor două valuri de înghețuri de primăvară, precum și reducerii suprafețelor aflate pe rod.
Cele mai noi previziuni privind producția europeană de anul acesta, cu cifrele comunicate de Wapa (World Apple and Pear Association) în 06 august 2025, arată astfel:
Struguri: Un sezon 2024/2025 tensionat, cu prețuri ridicate, însă tot mai mici decât alternativele din Grecia, Italia sau Turcia
Pentru majoritatea fructelor și legumelor, piața românească este o piață de preț. Există, încă, în mentalul unor retaileri ideea, greșită de altfel, că prețurile mici garantează succesul. Dar mulți dintre adepții acestei strategii evită să-și calculeze pașii în funcție de raportul calitate-preț. Categoria strugurilor, în general, este inclusă în această strategie. Cu o producție de masă autohtonă nesemnificativă, până în urmă cu 3-4 ani, sursele principale europene erau Grecia și Italia. Dacă în anii de glorie ai acestor origini, strugurii din Republica Moldova erau total desconsiderați, includerea lor în sortimentele unor retaileri precum Mega Image sau Lidl, cu ambalaje primare care să împiedice pierderile din magazine, a condus la listarea în mai toate rețelele de retail din România, cu așteptări în creștere legate de cifra de afaceri generată de aceștia în perioada octombrie – martie.
Astfel, strugurii din Republica Moldova reprezintă pentru sezonul de toamnă în retailul românesc alternativa ieftină a strugurilor din Grecia sau Italia. De asemenea, promoțiile populare de Anul Nou, realizate în trecut mai ales cu struguri din America de Sud (Chile sau Peru), au cedat locul originilor mai accesibile precum Turcia și Moldova. În cazul strugurilor moldovenești, baza este dată de strugurii negri, listați ca și “struguri Moldova” sau generic, în puține cazuri ca și “struguri negri”. Evoluția lor pe piața din România arată un sezon 2024/2025 tensionat, cu prețuri ridicate, însă tot mai mici decât alternativele din Grecia, Italia sau Turcia.
Doar origini ceva mai atipice precum Macedonia de Nord sau dorința fermierilor moldoveni de a vinde repede anumite cantități nepretabile depozitării de lungă durată, au făcut ca la început de toamnă 2024, prețurile să fie mai mici și numărul de promoții ceva mai ridicat. Sezonul s-a încheiat în săptămânile 13-14, deci undeva la sfârțitul lui martie, fără a mai prinde și Paștele Ortodox, ceva mai devreme decât în sezoanele anterioare.
Anul 2025 se anunță în aceeași notă, cu posibilități de obținere a unor cifre de afaceri ceva mai ridicate, datorate prețurilor mai ridicate anul acesta la marfa Grecia și Italia. De asemenea, este de așteptat o diversificare a soiurilor, în condițiile în care unii retaileri au testat sezonul trecut varietăți moldovenești albe, considerându-le evident, o alternativă mai ieftină la soiurile Victoria sau Italia din țările mediteraneene.
Prune: în căutarea consacrării pe piața românească
Dacă în anii anteriori 2015-2020, sezonul acestui fruct era scurt și se limita doar la producția locală, declinul suprafețelor de producție, investițiile reduse în livezile de pruni și exporturile în creștere, au condus la apariția importurilor. Inițial din țări precum Serbia sau Ungaria și după 2020, puternic din Republica Moldova. Inclusiv sezonul s-a lungit, existând ani cu prune alungite, chiar în săptămâna Crăciunului.
Același lucru s-a întâmplat și în 2024, cu mențiunea că sezonul la raft a fost ceva mai slab decât cel din 2023, care s-a prelungit și în ianuarie 2024. Mai puține promoții în toamna lui 2024, prețuri mai ridicate, cu toate că valabilitatea sezonului a fost decentă, inclusiv decembrie 2024.
În majoritatea lor, prunele sunt ambalate în continuare în lâdițe de lemn, însă se fac și pași înainte precum ambalajele de carton și apariția sporadică a unor ambalaje primare de hârtie. Lidl pe Piața Lidl și Mega Image cu un articol cu greutate fixă la 1,25 kg au fost pionieri în acest sens. Uneori, atunci când sunt la mijloc între exportatorii din Republica Moldova și retailerii din România, unii distribuitori români reambalează în lăzi de plastic returnabile IFCO sau EPS, conform cerințelor logistice ale comerciantului.
Prețurile au fost decente în perioada august – septembrie 2024, temperate și de existența pe piață a producției românești și au început să crească sănătos de la mijlocul lui octombrie, odată cu livrările prunelor aflate la depozitare. Promoțiile s-au concentrat tot în perioada august – septembrie, dar au apărut și pe sfârșit de an (Lidl), atunci când probabil trebuiau mișcate rapid cantități mai mari, odată cu sfârșitul sezonului.
Sezonul 2025
Noul sezon 2025 a debutat deja, la circa două săptămâni după apariția pe piață a prunelor românești, au apărut la rafturi și prunele din Moldova. De exemplu la Lidl, insă cu eticheta de raft eronat cu origine Grecia.
Un bussines îl reprezintă și prunele procesate, care se găsesc ambalate mai ales la departamentele de Snack dulce/sărat, iar în unele cazuri apar și la departamentele de Fructe și Legume proaspete. Este vorba de marfă achiziționată de obicei vrac și ambalată de distribuitori români (Divin Garden, Lego Funghi etc.).
Cireșele și Pomușoarele: un sezon 2025 memorabil de slab
În cazul acestor categorii, trebuie să plecăm de la premisa dificultăților majore ale sezonului 2025, atât la căpșuni, cât ma ales la cireșe. Producători români, susțin că o astfel de calamitate, care să afecteze pe o scară atât de mare, atăt geografic, cât și ca tipuri de culturi (cu probleme inclusiv la cais, piersic/nectarine și într-o mai mică măsură la prun și măr) nu a mai fost întâlnită în ultimii 20-25 de ani. Problema este că astfel de perioade vor fi din ce în ce mai dese, cauzate în special de schimbările climatice rapide.
Pentru cireșe 2025 a fost un sezon catastrofal. Retailerii au răsuflat cu siguranță ușurați odată cu sfârșitul acestuia. Prețurile au fost extrem de ridicate, originea România slab reprezentată la raft și atunci mai mult ambalată în caserole de 500 g, iar promoțiile au cam lipsit. Au existat retaileri precum Penny sau Profi (în mare parte din rețea) care pur și simplu nu au listat articolul în acest sezon. Printre puținii retaileri care s-au încumetat să dezvolte promoții a fost Lidl – două acțiuni, dintre care una de weekend, în care a fost atins prețul minimal al sezonului – 14,99 lei (săptămâna 27). La raft, majoritară pentru această promoție, a fost marfa de origine Moldova (ca de altfel mai întreg sezonul), însă cu calibrul 20+, spre deosebire de săptămânile fără promoție, atunci când la raft a existat un calibru net superior, 26-28+.
Experimentările sortimentale începute în 2024, atunci când sezonul le-a permis, s-au continuat într-o măsură mult mai mică, dar nu au fost abandonate. Pungile de 1 kg de la Cerasus sau D&D House au existat pe rafturile Kaufland și Mega Image, în această strategie intrând și Abund Berry, mai ales la Carrefour. De asemenea, lădițele de 2 kg care au avut prețuri maximale de aproape 100 de lei, au fost prezente la raft, atât pe filieră românească (Comly – Livada Lacu Rezii), cât și cu origine moldovenească (Lidl). În ambele cazuri, măsurile de securizate ale ambalajelor au fost sporite, ambalajele au fost infoliate temiinic, de frica clienților pofticioși și ulterior, a diferențelor de inventar.
Fructele de pădure cu origine Moldova, prezente pe piața din România sunt în special căpșunile și zmeura. Mai ales ambalate în caserole de plastic de 250 sau 500 g în cazul căpșunilor și 125 sau 250 g pentru zmeură. În ambele cazuri, fără elemente de marketing adecvate, care să le sublinieze originea. Au existat în sezoanele anterioare și alte abordări, de exemplu pe căpșuni vrac, însă acestea au lipsit în 2025.
Sezonul 2025 nu este încheiat pentru pomușoare. Pentru căpșuni pot apărea ceva cantități în toamnă, iar la zmeură, mai ales la sfârșit de sezon, originea Moldova poate suplini insuficiența originii Romănia. Chiar dacă sezonul autohton este unul bun, nu pot fi excluse surprizele, mai ales cele cauzate de fenomenele extreme specifice perioadei – perioade lungi de caniculă sau ploi torențiale și vijelii.
