În anul 2021, Republica Moldova exporta doar 950 de tone de mere în România, la un preț mediu de 0,36 USD/kg, în 2024 volumul a ajuns la 23.700 de tone, cu un preț mediu de 0,63 USD/kg. Iar în perioada ianuarie-iunie 2025, deja au fost livrate mai mult de 23 mii de tone, la un preț de 0,71 USD/kg. Această creștere spectaculoasă reflectă nu doar redirecționarea fluxurilor comerciale, ci și capacitatea sectorului pomicol din Moldova de a se adapta cerințelor retailului românesc și de a livra produse competitive, constant și la standarde europene. Despre ce a determinat această evoluție, cum s-a schimbat percepția cumpărătorilor români și ce urmează pentru mărul moldovenesc pe piața românească am discutat cu Iurie Fala, director executiv al Asociației Moldova Fruct.
Cum au evoluat volumul și valoarea exporturilor de mere moldovenești pe piața din România din 2022 până în prezent? Care sunt factorii-cheie care au susținut această creștere?
Creșterea exportului de mere pe piața României nu s-a realizat întâmplător, ci este rezultatul unei conjuncturi, unor influențate de mai mulți factori. Până în 2022, Republica Moldova exporta 99% din mere pe piața Federației Ruse. Cererea era foarte mare deoarece, din 2014, fructele provenite din Uniunea Europeană sunt supuse unui embargo la import pe piața rusă. În acea perioadă, prețul mediu oferit de piața rusă pentru merele moldovenești era mai ridicat decât cel de pe piața UE. Totuși, producătorii noștri nu dispuneau de soiurile potrivite, infrastructura necesară și certificările cerute pentru piața europeană.
Astăzi, considerăm piața României drept o piață „autohtonă”, funcționând conform rigorilor și standardelor Uniunii Europene. Această schimbare de perspectivă a fost accelerată de alți factori, în special de invazia Rusiei în Ucraina, care a îndepărtat logistic piața rusă. Deși exportatorii moldoveni nu au întâmpinat obstacole majore în exportul către Rusia și țările din regiune, timpul de tranzit a crescut semnificativ — între 10 și 16 zile, iar costurile de transport au explodat. Acești factori i-au determinat pe exportatori să caute alte piețe.
Creșterea exporturilor din ultimii ani se datorează faptului că producătorii moldoveni au înțeles mai bine modul de funcționare a pieței UE, inclusiv piața românească. Împreună cu exportatorii, am elaborat o foaie de parcurs prin care am identificat piețele țintă și am promovat intens fructele moldovenești. Am organizat numeroase activități și forumuri de promovare, în cadrul cărora exportatorii moldoveni s-au întâlnit cu reprezentanți ai retailului și distribuitorilor din România. Un alt factor important este că noi vorbim limba română și logistica favorabilă — distanța până la București este de doar 450 km, ceea ce facilitează exportul.
Mărul moldovenesc a fost mereu considerat un produs mai scump pe piața românească, cum a reușit să concureze cu merele mai ieftine?
Trebuie să ținem cont de crizele majore care au influențat lanțurile de aprovizionare cu fructe și alte produse: pandemia COVID-19, criza economică și războiul din Ucraina. Aceste evenimente au pus un accent tot mai mare pe lanțurile scurte de aprovizionare, iar noi ne încadram perfect în această tendință.
În ultimii ani, în Polonia s-a observat o reducere a producției globale de mere, iar oferta pe piața românească a devenit insuficientă, din cauza diversificării piețelor poloneze. Astfel, operatorii și rețelele din România și-au îndreptat atenția către Republica Moldova ca potențial furnizor.
Numărul de exportatori care operează astăzi pe piața României este mult mai mare decât în 2021. O mare parte din ei, deținând cetățenie română au deschis companii specializate în România care ușurează logistica și birocrația pentru rețelele mari de magazine pentru că ele nu preferă importuri directe și aceasta a facilitat exportul de mere către România.
Care este profilul principalului cumpărător din România – discutăm mai ales de rețele de retail, distribuitori sau piețe angro?
În România, în ultimi 10-15 ani, s-au reliefat niște canale de distribuție care nu se deosebesc de cele din Europa occidentală. Sunt prezente multe rețele de magazine multinaționale, iar merele noastre sunt prezente în toate rețelele. Mai mult de 90% de mere moldovenești exportate în România se vând în rețele și doar 10% ajung în piețe. De la an la an, vedem o creștere a prețului mediu de export. Dacă în 2021 prețul unui kilogram de mere era 0,36 $, în 2025, prețul a ajuns la 0,71 $/kg. Un avantaj important este proximitatea geografică, care facilitează livrările rapide. Merele moldovenești sunt tot mai bine apreciate de consumatorii români, iar rețelele de retail au arătat deschidere în colaborarea cu exportatorii noștri.
De exemplu, rețeaua LIDL are ca obiectiv creșterea împreună cu exportatorii. Ei sunt deschiși să împărtășească experiența lor și să discute permanent despre modalități de creștere a standardelor de calitate și de reducere a costurilor de livrare. Este un proces de colaborare, bazat pe încredere și relații economice obiective, cu un focus pe profit pe termen lung.
În ultimul sezon, am observat o creștere a gradului de profesionalism al exportatorilor, care organizează diverse acțiuni de promovare a merelor în rețelele comerciale. Ca asociație, ne dorim multiplicarea acestor bune practici pentru ca un număr cât mai mare de producători să adopte standardele de inofensivitate și certificarea GlobalG.A.P., care atestă trasabilitatea, respectarea tehnologiilor de producție, condiții de muncă corecte și protecția mediului.
Piața UE, din care face parte și România, este reglementată de rigori stricte dictate de politica comercială comună. Noi urmărim cu atenție tendințele și perspectivele de dezvoltare, pentru că UE protejează sănătatea consumatorului și asigură accesul la fructe și legume sănătoase, produse în condiții respectate și de producătorii europeni.
Care sunt principalele provocări în consolidarea prezenței merelor moldovenești în retailul românesc – preț, concurența locală, cerințe logistice, altele?
Conștientizăm că avem în continuare mult de muncit. Rezultatele pe care le avem acum reprezintă doar primii pași pe această cale. Producătorii noștri se confruntă cu schimbările climatice, iar consistența livrărilor reprezintă o provocare majoră pentru noi, mai ales în anii cu înghețuri și pierderi semnificative de recoltă. Politicile UE tind să înăsprească condițiile de acces pe piață, ceea ce poate influența direct producătorii moldoveni. De aceea, aceștia trebuie să fie foarte atenți și să se adapteze rapid cerințelor în schimbare.
Este necesară inventivitatea și continuarea activităților de promovare pentru a crește recunoașterea merelor moldovenești. Prezența constantă pe piață este esențială. În acest context, aș încuraja consumatorii români să susțină fructele moldovenești, iar exportatorii să fie exigenți și profesioniști în abordarea pieței românești.
Ce îmbunătățiri sunt necesare în lanțul de producție, post-recoltare sau marketing pentru ca producătorii moldoveni să răspundă mai bine cerințelor pieței românești?
Principalele ajustări necesare vizează analiza permanentă a pieței, pentru a ne putea alinia rapid la exigențele consumatorilor. Producătorii noștri au o abilitate bună în acest sens, dar este nevoie să creștem gradul de înțelegere a modului în care funcționează piața românească. De asemenea, este important să lucrăm la reducerea costurilor de tranzacționare, ceea ce poate fi realizat prin concentrarea volumelor de producție. Promovarea eficientă și îmbunătățirea imaginii merelor moldovenești pe piața românească sunt alte aspecte esențiale pentru a răspunde cerințelor comerciale.
Pe termen mediu, care sunt prioritățile exportatorilor moldoveni în relația comercială cu România?
Pe termen mediu, ne dorim să menținem trendul pozitiv de prezență pe piață, deși acest lucru nu este deloc simplu. În primele patru luni ale anului curent, am ajuns la o cotă de 37% din totalul merelor moldovenești exportate, însă menținerea acestei poziții necesită efort constant. Este important să ținem cont că anul trecut recolta de mere în UE, inclusiv în România, a fost mai mică decât în 2023, ceea ce a contribuit semnificativ la această creștere.
Înțelegem că ritmul de dublare a cantităților exportate de la an la an nu va continua și, în prezent, este esențial să păstrăm un trend pozitiv stabil. Pentru aceasta, este necesar să analizăm fiecare verigă a lanțului valoric și să identificăm ce trebuie îmbunătățit pentru a ne adapta la condițiile pieței.
Trebuie să conștientizăm că orice importator din România va avea alternative, iar concurența acționează ca un arbitru. De aceea, este nevoie de o abordare profesionistă și pragmatică în ceea privește calitatea produselor, prețul, politica de preț și promovare.
