După un an dificil din cauza declinului producției locale, categoria de mere are toate șansele să “înflorească” în retail, în 2026. Producătorii vorbesc de supra-producție, atractivitatea exportului, dar și despre nevoia de a eficientiza transportul și logistica în comerțul modern local. La rândul lor, marile lanțuri de magazine spun că înregistrează creșteri ale vânzărilor de mere în primele luni din acest an.
Consumul intern de mere, în Republica Moldova, variază anual între 40.000 – 60.000 de tone. Această cantitate este asigurată în totalitate din producția locală, țara înregistrând un excedent masiv care este direcționat către procesare (sucuri, concentrate) și export – după cum arată datele furnizate de asociația Moldova Fruct. Vorbim de un sector foarte atractiv pentru agricultori, cu o recoltă de aproape 10,8 tone la hectar în 2025, mult peste cifrele înregistrate pe struguri (6,5 t./ha) sau prune (5,5 t./ha).
“Apar importuri din Polonia doar atunci când se epuizează depozitele de mere produse local. Nu este rezonabil să aduci mere din Polonia, din punctul de vedere al prețului. În plus, ca și gust, mărul moldovenesc este superior celui din import”, menționează Vitalie Gorincioi, președintele Asociației Moldova Fruct. Rețelele de magazine apelează rareori la importuri, în perioada iulie – septembrie, când disponibilitatea merelor locale este limitată. Principala lor preocupare este de a găsi furnizori locali care să le asigure o calitate constantă a produsului.
Cerințele retailerilor: calitate și calibru
Maria Movileanu, Directorul Comercial MoldRetail Group (operatorul Linella, Fidesco, Cip Market etc.), spune că, în cazul merelor, al prunelor și al strugurilor de sezon, producția locală este îndestulătoare într-un an agricol bun. Provocarea retailerului este că, în general, producătorii ar dori să vândă la export marfa pentru că acolo li se oferă un preț mai mare, totodată marfa trebuie selecționată pentru livrarea pe piețele externe. “Dacă nu reușesc la export, producătorii vor să vândă local și nu întotdeauna la calitate selecționată. Deci avem de lucru la acest aspect. Ceea ce doresc să menționez este că focusul nostru principal la departamentul legume-fructe este calitatea, și nu prețul. Ne dorim să avem calitate și prospețime la un preț competitiv”, subliniază managerul.
La rândul lor, reprezentanții Kaufland Moldova spun că, în ultimii 4 ani, retailerul a avut pe rafturile sale doar mere de origine locală. “Strategia noastră de aprovizionare se bazează pe o colaborare consolidată cu un singur furnizor principal, care gestionează la rândul său relația cu 4 producători stabili, aliniați standardelor de calitate Kaufland. Acest lucru ne asigură o constanță necesară la raft, fără a fi nevoiți să schimbăm furnizorii pe parcursul anului”, detaliază Oana Lungu, directorul de achiziții al Kaufland România și Republica Moldova.
Rețeaua Local are în prezent 6 furnizori de mere, iar buyerul de fructe și legume subliniază faptul că succesul colaborării depinde de respectarea standardelor de calitate și siguranță alimentară. “În general avem furnizori stabili de mere, însă pot apărea ajustări în funcție de calitate. Principalele dificultăți sunt legate de calitate și calibru. Retururile nu sunt frecvente, apar ocazional în cazul neconformităților de calitate”, afirmă Aliona Covalji, șef departament Legume & Fructe la Imensitate SRL (operatorul rețelei Local).
Producătorii vor să livreze marfa în depozit, nu la magazine
“În retailul modern, problema este logistica: în România, de exemplu, descarci marfa la depozitul central al rețelei de magazine. În Republica Moldova, o singură rețea are depozit central pentru fructe proaspete”, susține Vitalie Gorincioi, președintele Asociației Moldova Fruct.
Pentru producătorul VelFruct, posibilitatea de a livra volume mari la retailer a cântărit cel mai mult în decizia de a lucra cu rețeaua Linella, aceasta având un depozit central din care livrează către toate magazinele sale. Însă el vede ca fiind destul de limitat potențialul din comerțul modern: “Moldovenii au această cultură de a cumpăra mai degrabă de la producătorul agricol, de la țară, sau de la aprozar”, a afirmat Pavel Vieru, manager export și dezvoltare strategică la VelFruct Prim SRL.
În opinia lui Marian Gorincioi – directorul Danam-Prim SRL – un aspect ce poate fi îmbunătățit este ca fiecare lanț de retail să aibă spații frigorifice suficient de extinse pentru a primi cantități mai mari de mere, astfel încât să se reducă frecvența livrărilor. El mai spune că retururile sunt principala dificultate cu care se confruntă în colaborarea cu lanțurile de magazine. Danam-Prim SRL este o companie ce distribuie mere din producția Farm Prod (companie parte a aceluiași grup), dar și a altor livezi.
Ce spune directorul de achiziții de la Kaufland despre retururi: “Procesul nostru de control este riguros, înregistrând o medie scăzută, de doar 2-3 refuzuri pe lună. Această eficiență este condiționată de respectarea strictă a standardelor europene, precum Global GAP, acestea fiind cerințe obligatorii pentru a demara parteneriatul cu rețeaua noastră”.
Noutăți în modalitatea de ambalare
La capitolul noutăți în modalitatea de ambalare, directorul Danam-Prim SRL menționează lada reutilizabilă, pliabilă, ca și soluție pentru eficientizarea logisticii în retailul modern, care ar putea să ducă la diminuarea prețului la raft al merelor. În prezent, peste 90% din livrările de mere din comerț se fac cu lada de carton de 15 kg.
În 2022-2023 s-a remarcat o creștere importantă a volumelor vândute la caserolă de carton de 6 mere (produse poziționate pe segmentul premium), însă în ultimii doi ani vânzările acestora s-au redus considerabil, potrivit informațiilor furnizate de Gorincioi. Directorul Danam-Prim SRL a remarcat pe piață și un comportament speculativ în rândul unor producători mici carețin merele prea mult pe stoc pentru a aștepta să se majoreze prețul.
“O altă dificultate pe piață vine din cultura cumpărătorului din Moldova: în magazine, oamenii obișnuiesc să atingă merele expuse pentru a le evalua calitatea, iar uneori nici nu le cumpără. Mărul își pierde prioprietățile din cauza acestei practici, de aceea cred că este necesară educarea consumatorului”, mai afirmă Marian Gorincioi.
Cum gestionează retailerii pierderile în această categorie
Ce soluții au rețelele din comerțul modern pentru merele proaspete pe care le primesc de la furnizori și care nu îndeplinesc standardele estetice, dar sunt bune pentru consum?
Pentru a minimiza pierderile, rețeaua Local aplică reduceri de preț la produsele care nu corespund standardului estetic. La rândul său, retailerul Kaufland menționează colaborarea cu organizația non-profit Banca de Alimente. Produsele care nu mai pot fi comercializate, dar care sunt sigure pentru consum, sunt colectate periodic din magazinele Kaufland și redirecționate către ONG-uri și centre sociale. Aproximativ 85% din alimentele recuperate sunt fructe și legume proaspete, urmate de produse de panificație, lactate și alte categorii perisabile.
2026, un an promițător pentru categorie
În Local, vânzările de mere sunt pe un trend pozitiv în 2026, influențate inclusiv de extinderea rețelei de magazine. Cele mai vândute soiuri sunt Golden, Champion și Princul Negru (mere roșii), potrivit datelor furnizate de Aliona Covalji.
“În 2025, rețeaua Kaufland Moldova a înregistrat un plus de 10,7% cantitativ față de anul anterior, în categoria analizată. În primele 3 luni ale acestui an avem un plus de 20% la nivelul volumului de mere vândute, față de aceeași perioadă a lui 2025. Cea mai mare creștere s-a înregistrat pe soiul Gala (+38%)”, a precizat Oana Lungu.
Dinamica pozitivă a categoriei vine după un an greu, în care producția s-a redus simțitor din cauza condițiilor meteo nefavorabile. “În 2025 am trecut printr-un șoc climatic: înghețul din primăvara lui 2025 a afectat mult culturile. Lucrez în agricultură de 50 de ani și nu am mai văzut o astfel de situație – a fost o adevărată iarnă în două perioade din aprilie. Și în 2026 a fost îngheț în primăvară, însă observăm că merii nu au avut de suferit, ci doar prunele și cireșele (soiurile mai târzii)”, spune Vitalie Gorincioi (Asociația Moldova Fruct).
Vin fondurile europene?
Pe termen mediu, agricultorii își pun speranța și în fondurile europene, care probabil vor fi alocate sectorului de producție de fructe începând cu anul 2028. Un posibil investitor strategic în acest sector este compania Biogreat – unul dintre producătorii care exportau mere în Rusia, anterior declanșării războiului din Ucraina. La începutul anilor 2000, acesta avea 40 de hectare de livezi de mere, însă acum au rămas doar cu 5 ha deoarece, în ultimii ani, compania s-a reorientat. Astfel, Biogreat a început să cultive dovleac, pe care îl vinde în trei rețele locale de magazine. “Business-ul de producție de fructe este mai puțin predictibil decât cel de legume. Cu toate acestea, pe viitor ne dorim să extindem suprafața cultivată cu meri”, a declarat Irina Pintea, acționar la Biogreat.
