În timp ce marile rețele de magazine și autoritățile dezbat soluții legislative rigide pentru a asigura prezența produselor autohtone, o asociație din Republica Moldova a creat, după modelul occidental al piețelor volante de fermieri, un veritabil incubator de afaceri pentru viitorii producători locali și artizani gastronomici din retail. În interviul acordat revistei Modern Buyer, Tamara Șchiopu – președinta Asociației EcoLocal – explică de ce retailul modern ar trebui să privească acest format ca pe o pepinieră de produse inovatoare, și nu ca pe o concurență.
Cum a pornit proiectul EcoLocal și care este misiunea centrală a asociației în raport cu producătorii alimentari artizanali și cu micii fermieri, producători de legume și fructe?
Noi ne poziționăm la extrema opusă marilor rețele de magazine. Activăm “la firul ierbii” și ne adresăm microproducătorilor agroalimentari – un segment care de cele mai multe ori decade din vizorul politicilor publice, al serviciilor financiare sau al marilor interese de afaceri. Luate individual, aceste entități par mici, însă ca ansamblu, volumul de hrană care se produce, se vinde și se consumă la acest nivel primar are un impact foarte mare asupra securității alimentare naționale.
Misiunea EcoLocal este de a funcționa ca un incubator de afaceri. Înainte de a ajunge în retailul mare, un mic producător sau un artizan gastronomic trebuie să-și testeze produsul într-un mediu sigur, controlat și prietenos. Noi creăm acel marketplace ajustat realităților lor: nu le cerem volume mari din prima zi, acceptăm sezonalitatea și îi ajutăm să își definească rețetele, modul în care se prezintă în fața consumatorului.
Practic, principala noastră activitate este organizarea târgului EcoLocal în locații stradale din Chișinău, cu frecvență săptămânală – în zilele de sâmbătă, pe parcursul a 4 ore (în intervalul 9-13).
Care a fost sursa de inspirație pentru acest proiect și cum arată dinamica târgului EcoLocal în cifre?
Acesta este un model standard occidental pentru piețele de fermieri, iar noi ne-am inspirat din piețele din Marea Britanie și Statele Unite. De ce doar o zi? Pentru că la noi nu există intermediari. Cel care vinde este însuși producătorul, iar el trebuie ca în restul săptămânii să fie pe câmp, să cultive, să proceseze sau să coacă, adică să se concentreze pe ceea ce știe să facă cel mai bine. Dacă am organiza târgul mai des, ar apărea, inevitabil, intermediarii și s-ar dilua conceptul.
În sezon (din martie până la Crăciun) avem în asociație un număr de 100-120 de producători locali, iar la o ediție săptămânală participă activ între 45- 50 de expozanți, prin rotație.
„În sezon avem în asociație între 100-120 de producători”
Din punct de vedere financiar, ce venituri generează o ediție a târgului EcoLocal pentru expozanți ?
Modelul nostru de business este preluat din bunele practici vestice și se bazează pe transparență totală și încredere. Nu percepem taxe fixe mari, deoarece capacitățile producătorilor diferă. Avem o cotizație anuală simbolică de 600 de lei, iar pentru participarea la târg, producătorii ne achită 10% din vânzările pe care le realizează în ziua respectivă.
În medie, rulajul comercial realizat în cele 4 ore în care se desfășoară o ediție a târgului EcoLocal este de aproximativ 10.000 de euro. Partea cea mai frumoasă este că peste 90-95% din acești bani rămân în economia locală și generează un efect multiplicator, spre deosebire de alte formate comerciale unde un procent mare din profit părăsește țara.
Cum vedeți colaborarea dintre acești microproducători și rețelele de retail modern ? Există o punte de trecere între EcoLocal și raftul supermarketului?
Absolut. Noi nu îi ținem pe producători blocați în marketplace-ul nostru. Dimpotrivă, suntem mândri când „își iau zborul”. Avem destul de mulți producători loiali care continuă să vină sâmbăta la EcoLocal pentru a păstra contactul direct cu consumatorul, deși produsele lor se găsesc deja pe rafturile unor mari rețele de magazine precum Metro, Nr. 1 sau Kaufland.
Un exemplu excelent de colaborare pe care l-am văzut în România și pe care mi l-aș dori implementat și în Republica Moldova este cel în care marii retaileri își oferă parcările pentru organizarea de piețe volante tematice. Este un parteneriat de tip win-win între retailul modern și micul producător.
Consider această abordare mult mai realistă decât dezbaterile politice sterile despre impunerea unei cote obligatorii de 50% pentru produsele locale la raft – o măsură greu de aplicat din cauza lipsei de volume constante. Supermarketurile vor produse locale și inovatoare, dar pentru ca acele rafturi să se umple, micii producători au nevoie mai întâi de un spațiu ca al nostru, unde să își testeze forțele.
Ați menționat inovația. Aveți exemple de branduri de succes, inovatoare, care au luat naștere prin participarea la târgurile EcoLocal Farmers Market și au ajuns în retailul modern sau la export?
Perioada pandemiei a fost un catalizator puternic. Câteva mămici aflate în concediu de creștere a copiilor au început să experimenteze acasă rețete de deserturi sănătoase, vegane sau produse de patiserie artizanală fără gluten. Noi am fost printre puținele spații care au funcționat atunci și le-am oferit o platformă de lansare.
Astăzi, branduri precum Moft Dulce (paste și unturi de nuci/semințe), TidBit (gustări 100% naturale, de tip raw-vegan), DESÉ (dulciuri premium fără zahăr rafinat și fără gluten) sau Buna.md (brutărie și patiserie artizanală specializată pe produse fără gluten și fără zahăr rafinat) au devenit cunoscute pe piață și sunt prezente chiar și în supermarketuri. Toate acestea au pornit de la un stand cu vânzare în cadrul EcoLocal Farmers Market.
Cum asigurați conformitatea și calitatea produselor Bio sub umbrela EcoLocal?
Toți producătorii noștri primari de fructe și legume fie dețin certificate Bio, fie sunt prinși într-un sistem special pe care noi l-am implementat în premieră în Republica Moldova: Sistemul PGS (Participatory Guarantee System).
Certificarea ecologică clasică este adesea prea scumpă, peste 1.000 de euro pe an, pentru un fermier foarte mic
Certificarea ecologică clasică este adesea prea scumpă (peste 1.000 de euro pe an) pentru un fermier foarte mic – cu o suprafață cultivată de doar jumătate de hectar, de exemplu. Prin PGS, care este un sistem acreditat internațional și foarte popular în țări precum Franța sau Belgia, noi le oferim un ghid al agriculturii ecologice, dar controlul la companie se face colectiv. O dată pe an, o comisie formată din 4-5 persoane – producători, dar și consumatori – vizitează gospodăria respectivă. Se verifică totul pe baza unui checklist: de la starea culturilor și combaterea dăunătorilor, până la condițiile în care sunt ținute animalele din curte. Aceasta oferă o garanție reală a calității și clădește un spațiu de încredere absolută între consumator și cel care produce hrana.
Ce alte acțiuni are asociația în prezent pentru extinderea vizibilității artizanilor și a micilor producători de legume și fructe bio?
Continuăm să asigurăm prezența producătorilor noștri la marile târguri și expoziții sectoriale – de exemplu în luna mai am participat la târgul Food & Drinks de la Moldexpo. Noi negociem în numele asociației și preluăm o întreagă „insulă” comercială formată din 15-16 standuri. Le oferim astfel microproducătorilor acces la costuri mult mai mici decât dacă ar participa individual.
Pentru noi, participarea la evenimentele B2B destinate retailului și FMCG reprezintă o oportunitate uriașă. Chiar dacă producătorii noștri nu pot semna pe loc contracte de export pentru volume de zeci de tone, prezența lor acolo funcționează ca o „gură de aer proaspăt” pentru industrie. O insulă de produse artizanale unice, sosuri inovatoare sau dulciuri vegane reprezintă exact laboratorul de inovație de care buyerii din retail au nevoie.
