În ultimii ani, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a devenit una dintre cele mai active instituții în susținerea mediului de afaceri din Republica Moldova, gestionând granturi, garanții de credit și programe de dezvoltare. Despre noile direcții de intervenție, provocările IMM-urilor și rolul conformității în creșterea competitivității, am discutat cu Vadim Codreanu, directorul ODA.
Cum a evoluat rolul ODA în sprijinirea IMM-urilor în ultimii ani și ce noi direcții de intervenție ați dezvoltat pentru a răspunde nevoilor actuale ale antreprenorilor?
Țara noastră are puțin peste 68.000 de întreprinderi, dintre care aproximativ 40.000 sunt economic active, iar din acestea peste 99,2% sunt IMM-uri conform reglementărilor naționale.
Jumătate din întreprinderile economic active sunt din domeniul comerțului, care sunt mai puțin relevante pentru activitatea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Celelalte sunt din domenii specifice Republicii Moldova: agricultură, alimentație, producere și procesare. Alte domenii importante sunt industria și industria prelucrătoare, foarte relevante pentru activitatea noastră, fapt reflectat atât în statistici, cât și în prioritățile de dezvoltare ale guvernului, pe care le transpunem în instrumente de suport.
Pentru aceste sectoare avem direcții precum digitalizare, ecologizare și competitivitate, dar și priorități orientate spre anumite categorii sociale. Nu este un secret că Republica Moldova se confruntă cu un exod al populației, iar una dintre priorități este atragerea revenirii acasă a moldovenilor care pot veni cu know-how, practici de afaceri și resurse pentru investiții. Pentru stimularea acestui fapt, guvernul vine cu diferite inițiative și încearcă să-i ajute să se reintegreze și să lanseze afaceri în țară.
Turismul este un alt domeniu prioritar pentru Moldova. Pentru că în țara noastră, cu preponderență în zonele rurale, se menține elementul de autentic, valoros pentru consumatorul occidental care, din păcate, nu mai are acces atât de facil la astfel de trăiri. O altă prioritate o reprezintă domeniul energetic, care ține în primul rând de securitatea energetică a Republicii Moldova. Domeniul este foarte important: la nivelul întreprinderilor se pune mare accent, pe de o parte, pe eficiență energetică – adică investițiile să fie eficiente, să consume mai puțin și să fie mai productive și, pe de altă parte, pe dezvoltarea capacităților proprii de generare a energiei. La rândul nostru, încercăm să ajutăm întreprinderile să dezvolte astfel de capacități pentru consumul propriu, dar și pentru a le integra în circuitul național.
Cum evaluați interesul companiilor din agribusiness față de programele ODA și care este ponderea acestora în totalul solicitărilor primite?
Cererea din segmentul agribusiness este una consistentă, însă trebuie să ținem cont de criteriile de eligibilitate ale programelor. Dacă sectorul agricol ar fi eligibil pentru toate instrumentele ODA, ponderea acestui domeniu ar fi semnificativ mai mare. Agenția de Investiții și Plăți pentru Agricultură este instituția care gestionează toate programele dedicate fermierilor.
ODA se concentrează mai mult pe verigile lanțului valoric care vizează: procesatori, producători din industria alimentară și prelucrătoare – care generează valoare adăugată și contribuie la competitivitatea exporturilor. În aceste segmente, cererea de granturi și finanțări este foarte mare.
În același timp, legislația interzice dublul ajutor de stat: un beneficiar care accesează finanțare prin AIPA nu poate depune concomitent și la ODA, și invers. Respectarea acestor reguli este monitorizată de Consiliul Concurenței, care poate solicita rambursarea resurselor în caz de nerespectare.
Care sunt principalele necesități pe care le-ați identificat în rândul procesatorilor în ultimii ani și ce tip de programe îi ajută?
Avem mai multe nevoi identificate, iar acestea s-au transpus în prioritățile programelor noastre. Prima și cea mai mare nevoie este securitatea energetică. Dependența de o singură sursă de energie reprezintă un risc major pentru întreprinderi, de aceea tot mai mulți agenți economici își doresc autonomie energetică. Întreruperile de energie pot genera pierderi majore. De aceea, investițiile în panouri fotovoltaice sau alte surse alternative sunt o prioritate.
Al doilea aspect ține de productivitatea muncii. Republica Moldova se află la coada clasamentului european la acest capitol, iar mulți antreprenori își propun să investească în echipamente moderne și soluții tehnologice care să crească randamentul și să reducă costurile de producție. Sprijinul oferit de Guvern și partenerii externi este esențial aici, însă cererea depășește capacitatea actuală de finanțare, motiv pentru care lucrăm la identificarea resurselor suplimentare.
O altă nevoie importantă ține de vizibilitatea pe piață și eforturile de marketing. Companiile mici au resurse limitate pentru promovare, branding sau dezvoltarea canalelor de vânzare, de aceea am lansat, împreună cu Banca Mondială, un program care oferă suport nerambursabil de până la 80% din valoarea investiției eligibile, dedicat acestor activități. Programul are succes și cererea este în creștere.
În plus, observăm tot mai mult interes pentru integrarea în lanțurile valorice și cooperare între companii, inclusiv prin crearea de clustere și dezvoltarea logisticii comune. Economia de scară este un deziderat, iar această direcție este susținută atât de Uniunea Europeană, cât și de Guvernul Republicii Moldova.
În zona de know-how și transfer de cunoștințe, există programe care îi ajută pe producători să fie mai bine pregătiți pentru piața internă sau pentru export?
Avem și astfel de cereri. Know-how-ul și serviciile de consultanță pentru accesarea pieței sunt considerate costuri eligibile în cadrul programului ODA de explorare a competitivității și integrare în lanțurile valorice. Nu furnizăm direct know-how, dar sprijinim companiile să aibă acces la el. Prestatorii pot fi asociații de produs, organizații de retaileri, firme de cercetare de piață sau consultanți specializați în acces pe piețe interne și externe.
În paralel, avem un program dedicat industriei prelucrătoare, care oferă asistență tehnică pentru elaborarea planurilor de dezvoltare strategică. Acesta ajută întreprinderile să se integreze în lanțurile valorice industriale, adică să devină furnizori pentru producători mai mari, din țară sau din străinătate. De exemplu, o companie din Republica Moldova care produce motoare sau componente poate fi sprijinită să intre în relație cu un producător mai mare, care ar putea include aceste componente în produsele sale.
Scopul este de a revitaliza industria prelucrătoare și constructoare de mașini, care altădată era bine dezvoltată în Republica Moldova.
Ce programe de finanțare și granturi are ODA active în prezent și care sunt principalele direcții strategice?
Suntem mandatați de către guvern să gestionăm mai multe intervenții. Avem mai mulți piloni pe care le bazăm: Programul 373 prevede stimularea investițiilor prin compensarea unei părți din rata dobânzii achitate de antreprenor. Este un program care presupune compensarea din partea Guvernului direct către bancă, nu prin agentul economic. Antreprenorul achită dobânda efectivă, care este de 3% sau 7%, în funcție de moneda creditului, iar Guvernul compensează restul pentru o perioadă de până la șapte ani.
Avem și alte două produse de finanțare prin care atragem resurse externe și, cu aceste resurse, dezvoltăm produse de creditare prin intermediul băncilor și organizațiilor de creditare nebancară, fără a utiliza resursele statului. Aceste produse sunt realizate în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Poloniei și Banca Germană de Dezvoltare, prin care am reușit să atragem 35 de milioane de euro. Cu aceste fonduri semnăm contracte cu băncile din Republica Moldova, iar agenții economici pot accesa credite pentru domenii eligibile, pe o perioadă de 5–10 ani, cu dobânzi de 4–5,5%, inclusiv în monedă națională. În unele cazuri, băncile pot oferi și până la doi ani de grație, pentru a reduce presiunea financiară din primii ani de activitate.
Gestionăm Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, unicul fond de acest fel din Republica Moldova, gestionat tot de ODA. Este o entitate autonomă care funcționează după cele mai bune practici internaționale. Suntem membri ai Asociației Europene a Entităților de Garantare și oferim garanții financiare individuale și de portofoliu prin intermediul băncilor, acoperind între 50% și 80% din riscul de credit la un cost simbolic de 0,5% din soldul anual. Acest mecanism permite antreprenorilor care nu dispun de suficient gaj să acceseze finanțare.
Un agent economic care vrea să își dezvolte afacerea, poate beneficia atât de programul 373, care oferă resurse pentru investiții, cât și de garanțiile ODA, care acoperă riscul de credit, iar ulterior poate aplica și la programele de granturi.
La începutul anului 2025 aveam 10 programe de granturi, iar în prezent avem 11, dintre care unele și-au încheiat perioada de implementare. Deschise pentru public avem două programe, iar alte două urmează să fie lansate până la sfârșitul anului.
În planul de reforme asumat de Republica Moldova în fața Comisiei Europene, ne-am angajat să consolidăm portofoliul de programe, astfel încât antreprenorii să înțeleagă mai ușor care instrument li se potrivește. Vom ajunge la trei-patru programe principale, dedicate etapelor de dezvoltare: lansare, creștere, internaționalizare etc.
Până la sfârșitul anului urmează să lansăm și instrumentul pentru startup-uri și inovații tehnologice, având în vedere specificul acestor afaceri. În același timp, continuăm implementarea programului pentru antreprenoriatul feminin, valabil până în 2026, dar și integrarea unei abordări de gen în toate celelalte instrumente.
Ce resurse au fost alocate de ODA în anul 2025?
În anul 2025 au fost acordate cu aproximativ 60% mai multe resurse față de anul precedent. La această etapă avem deja o creștere de peste 30% comparativ cu numărul total de granturi oferite în 2024, iar până la finalul anului estimăm că vor fi acordate peste 200 de granturi. Suma totală a granturilor aprobate ar putea ajunge la 20 milioane de euro.
Pentru anul 2025, resursele pentru granturi provin exclusiv de la Uniunea Europeană și Banca Mondială.
Care sunt perspectivele pentru 2026?
Pentru anul viitor ne propunem ajustarea cadrului instituțional și alinierea la practicile europene în ceea ce privește acordarea suportului financiar, atât nerambursabil, cât și rambursabil.
Vrem să transformăm ODA într-o instituție de dezvoltare propriu-zisă, cu un sistem de guvernanță propriu.
Un alt obiectiv important este transformarea digitală a instituției. Lucrăm pentru a ne conecta la registrele publice naționale gestionate de Agenția de Guvernare Electronică, astfel încât să putem analiza proiectele investiționale pe baza datelor existente în sistemele publice.
Ne dorim ca antreprenorii să poată afla rapid, în format digital, la ce instrumente de sprijin sunt eligibili, fără birocrație excesivă și fără dosare voluminoase.
De asemenea, vrem să dezvoltăm o abordare bazată pe „data-driven”, care să ne permită să informăm mai bine decidenții politici și să fundamentăm politicile publice pe realitățile din piață.
Pe plan intern, ne propunem consolidarea echipei și instruirea continuă a specialiștilor, în contextul accelerării procesului de integrare europeană, care presupune un efort suplimentar de adaptare la standardele și procedurile europene.
Guvernul R. Moldova conștientizează importanța finanțării mediului de afaceri, motiv pentru care a prevăzut resurse dedicate pentru programele ODA. Programul noului guvern pune un accent puternic pe dezvoltarea economică, ceea ce înseamnă că ODA va avea și mai mult de lucru în perioada următoare.
Care sunt recomandările pe partea de creștere a competitivității? Cum pot deveni producătorii moldoveni mai vizibili atât pe piața națională, cât și pe cele internaționale?
Moldova este o piață mică de consum. Pentru multe sectoare, capacitatea de producție depășește capacitatea de consum, de aceea este absolut necesară cooperarea între producători. La nivel micro este foarte dificil să devii relevant pe o piață internațională, unde peste 60% din comerț se desfășoară prin retail modern, care solicită cantități constante, omogene și conforme cu standardele de calitate.
Producătorii trebuie să se adapteze cerințelor de calitate ale pieței țintă. În funcție de aceste cerințe este necesar să fie construit un sistem intern de control al calității, iar conformitatea trebuie certificată de auditori recunoscuți în țara sau în regiunea unde vrea să vândă. În funcție de piață, se stabilesc și standardele, fie europene, internaționale sau specifice unui lanț de retail.
Totodată, este important ca producătorii să fie proactivi, să comunice ce nevoi au: echipamente, certificări, instruiri, consultanță. Ei sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile din piață, iar dacă vin cu propuneri concrete, instituțiile statului pot răspunde mai rapid și mai adecvat.
De asemenea, o soluție viabilă este asocierea, prin asociații de profil sau clustere, care pot prelua unele funcții pe care o companie mică nu și le poate permite individual, cum ar fi cercetarea de piață, marketingul comun sau certificarea. Aceste forme de cooperare permit contractarea experților potriviți, inclusiv din afara companiei sau chiar din afara țării, acolo unde este nevoie de competențe specifice.
În concluzie: fără conformitate și adaptare rapidă la cerințele pieței, competitivitatea nu poate fi asigurată, indiferent de infrastructura de sprijin oferită de ODA sau de alte instituții. Transformarea trebuie să se întâmple atât la nivel de politici, cât și la nivel de companie.
