Consiliul Concurenței din Republica Moldova analizează relațiile comerciale dintre retaileri și furnizorii locali, condițiile de listare și politicile comerciale aplicate producătorilor mici și mijlocii. Aceste aspecte sunt examinate și în cadrul studiului sectorial privind relațiile dintre producătorii și furnizorii de produse agroalimentare și rețelele de retail, ale cărui concluzii preliminare vor fi prezentate public în cadrul unui eveniment organizat de Consiliu în luna noiembrie.
Ce progrese au fost realizate în procesul de armonizare a legislației naționale, cu impact concret asupra sectoarelor-cheie precum FMCG și retail?
Armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene reprezintă, în prezent, prioritatea numărul unu pentru toate instituțiile publice din Republica Moldova, în toate domeniile de activitate. Aceasta este și una dintre principalele direcții strategice ale Consiliului Concurenței, care are un rol esențial în alinierea cadrului normativ la standardele europene din domeniul concurenței.
În acest context, Consiliul Concurenței lucrează asupra modificării Legii concurenței, pentru a asigura concordanța deplină cu regulile Uniunii Europene, inclusiv prin preluarea celor mai bune practici din alte state membre. Pe partea ce ține anume de domeniul retail, una din ideile discutate este micșorarea pragului de cotă de piață pentru prezumția unei poziții dominante în comerțul de tip retail – o abordare inspirată din legislația unor state membre ale UE, de ex. Lituania.
În paralel, pentru sectorul FMCG și retail, se elaborează o nouă lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Această lege va transpune integral Directiva (UE) 2019/633. Rolul principal în acest proces revine Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu participarea activă a Consiliului Concurenței.
Aici propunem câteva modificări importante:
– posibilitatea de a efectua controale din oficiu, fără a fi necesară o plângere formală din partea furnizorilor;
– stabilirea amenzilor proporțional cu cifra de afaceri a întreprinderilor, în locul unor amenzi fixe, pentru a asigura un efect disuasiv real al sancțiunilor.
Sperăm că implementarea acestor modificări va contribui la crearea unor relații comerciale mai echitabile între furnizori și comercianți, la creșterea transparenței și predictibilității în raporturile contractuale și la prevenirea abuzurilor de putere economică din partea companiilor mari.
Cum pot fi gestionate relațiile dintre distribuitori și retaileri pentru a evita riscurile anticoncurențiale asociate politicilor de preț?
În raporturile dintre distribuitori și retaileri, riscurile anticoncurențiale apar, de regulă, în situațiile în care se manifestă:
– coordonarea prețurilor la nivel orizontal între concurenți,
– impunerea prețurilor de revânzare (resale price maintenance),
– schimbul de informații sensibile între întreprinderi active pe același segment de piață.
În același timp, este esențial ca contractele dintre retaileri și furnizori să nu includă clauze care limitează accesul la surse de aprovizionare sau restricționează căile de distribuție pentru anumite produse. Chiar în prezent, Consiliul Concurenței investighează o posibilă restricție de acest tip, introdusă într-un contract dintre un furnizor și una dintre marile rețele de retail din Republica Moldova.
Cum apreciați nivelul de dezvoltare al pieței de retail din Republica Moldova și care sunt principalele provocări și oportunități pentru companiile din domeniu?
Piața de retail din Republica Moldova se află într-un proces continuu de consolidare și modernizare, caracterizat prin extinderea rețelelor naționale și dezvoltarea unor formate comerciale diverse. Totodată, în ultimii ani, au avut loc mai multe concentrări economice semnificative în acest sector, cea mai recentă fiind preluarea rețelei Fourchette-M (magazinele „Fourchette” și „To-To”) de către compania Moldretail Grup („Linella”, „Fidesco”, „Cip Market”, „Bravo”, „Slavena Megamarket”). Această tranzacție a fost autorizată de Consiliul Concurenței cu mai multe condiții asumate de către întreprindere, printre care cele mai importante fiind următoarele:
– Obligația de a ceda cinci magazine din rețeaua preluată;
– Menținerea contractelor existente cu furnizorii actuali ai rețelei Fourchette timp de cel puțin trei ani.
Este pentru prima dată când, în analiza unei concentrări din domeniul retail, accentul a fost pus nu doar pe efectele asupra consumatorilor finali, ci și pe impactul asupra furnizorilor și asupra dinamicii lanțului de distribuție.
Dacă să vorbim despre alte aspect importante ce țin de raporturile dintre rețele și furnizori, Consiliul Concurenței analizează, în mod special, relațiile comerciale dintre retaileri și furnizorii locali și condițiile de listare și politicile comerciale aplicate producătorilor mici și mijlocii.
Apropo, aceste aspecte sunt examinate și în cadrul studiului sectorial privind relațiile dintre producătorii și furnizorii de produse agroalimentare și rețelele de retail, ale cărui concluzii preliminare vor fi prezentate public în cadrul unui eveniment organizat de Consiliu în luna noiembrie.
Ce mesaje primiți din partea furnizorilor privind relațiile lor cu retailerii și ce ar trebui îmbunătățit pe lanțul de distribuție?
Mesajele primite de Consiliul Concurenței din partea furnizorilor vizează, în principal, dezechilibrele de putere de negociere în relațiile cu marile rețele de retail.
Printre problemele semnalate se numără în special:
– impunerea unor condiții comerciale nejustificate, precum bonusuri sau rabaturi disproporționate, condiții specifice de listare sau servicii de marketing impuse unilateral;
– întârzieri la plată și modificări unilaterale ale contractelor.
Aceste practici indică necesitatea unui cadru normativ clar și echilibrat, care să protejeze părțile mai vulnerabile din lanțul de aprovizionare și să asigure funcționarea echitabilă a pieței.
Care sunt principalele priorități ale Consiliului Concurenței pentru anul 2025 în ceea ce privește sectoarele FMCG și retail?
Pentru următoarea perioadă, Consiliul Concurenței și-a stabilit câteva direcții importante care vizează sectoarele FMCG și retail:
– finalizarea și promovarea cadrului legislativ nou privind practicile comerciale neloiale, prin transpunerea completă a normelor europene existente;
– continuarea monitorizării pieței de retail, inclusiv din perspectiva condițiilor practicate în raporturile între furnizori și rețele;
– promovarea concurenței loiale și a accesului furnizorilor locali în lanțurile moderne de distribuție;
– intensificarea activităților de advocacy și de informare pentru mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, privind drepturile și obligațiile lor în relațiile comerciale.
Prin aceste acțiuni, Consiliul Concurenței urmărește consolidarea unui mediu concurențial echitabil și transparent, care să încurajeze dezvoltarea unei piețe de retail competitive și sustenabile, în beneficiul consumatorilor și al economiei naționale.
